In prima conferinta de presa tinuta de presedintele-ales al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, la finalul saptamanii trecute, s-a abordat un subiect extrem de important atat pe durata campaniei electorale americane, cat mai cu seama dupa incheierea acesteia, si anume acela al conflictului de interese dintre afacerile private si functia publica exercitata.
Am aflat cu oarecare surprindere din alocatiunea presedintelui-ales, dar mai cu seama din explicatiile detaliate oferite de avocata acestuia, ca dispozitiile legale din SUA in materia conflictului de interese nu s-ar aplica presedintelui si vicepresedintelui, ca urmare a unei norme legale exprese ce dateaza inca din anul 1989. In alte cuvinte, se pare ca presedintelui-ales ii este permis sa continue desfasurarea activitatilor economice simultan cu exercitarea mandatului de presedinte.
Subiectul nu este strain nici continentului European si cu atat mai putin Romaniei, unde exista o legislatie specifica in domeniul combaterii si sanctionarii conflictelor de interese (inclusiv un articol special in Codul penal dedicat acestei infractiuni), precum si o autoritate publica menita sa vegheze la verificarea existentei conflictelor de interese (Agentia Nationala de Integritate – A.N.I.). Mai mult, legislatia romana in domeniul incompatibilitatilor are drept scop prevenirea aparitiei conflictelor de interese prin interzicerea desfasurarii in paralel cu exercitarea unei functii de autoritate publica a altor activitati (in special economice).
Conflictul de interese este definit de OECD drept „un conflict intre datoria fata de public si interesele personale ale unui functionar public (…)”.
Astfel inteles, pare cel putin surprinzator faptul ca legislatia SUA ar permite ca un presedinte in functie sa desfasoare activitati economice, fara sa sanctioneze legal o asemenea situatie care are potentialul de a pune in contradictie interesul public pe care este obligat sa il salvgardeze cea mai inalta functie in stat cu interesul privat.
Prevenirea aparitiei conflictului de interese este realizata in SUA, in general, si in cazul presedintelui-ales, in special, prin intermediul unui instrument cu radacini adanci in legislatia anglo-saxona/anglo-americana, si anume trust-ul. Astfel, prin intermediul unui trust agreement, presedintele-ales Trump se va separa de activitatea economica, fara a fi nevoit sa instraineze societatile sau bunurile pe care le detinea anterior.
In Romania exista reglementata in mod expres prin Codul civil fiducia, un echivalent partial al trust-ului, acesta din urma reprezentand un instrument juridic prin care conflictul de interese este solutionat in mod facil in alte state, fara sa implice o legislatia stufoasa, interpretabila si dificil de implementat. Utilizarea trust-ului pentru prevenirea conflictului de interese este insa numai una dintre numeroasele utilizari practice pe care acest instrument juridic versatil le poate cunoaste.
Daniel MOREANU este avocat si doctor in drept, autor al lucrarii „Fiducia si Trust-ul”, aparuta in ianuarie 2017 la editura C.H. Beck, lucrare ce cuprinde o analiza stiintifica detaliata de natura juridica din Romania atat a fiduciei cat si a echivalentului acesteia, trust-ul.
Cuvinte cheie: conflict de interese > contract de fiducie > Daniel Moreanu > trust
