CJUE. Acțiunea pauliană intră sub incidența „materiei contractuale” în sensul Regulamentului (UE) nr. 215/2012

8 octombrie 2018 UE

Acțiunea unui creditor care urmărește declararea inopozabilității față de el a actului de dispoziție încheiat de debitorul acestuia în frauda drepturilor sale intră sub incidența „materiei contractuale” în sensul Regulamentului privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, a decis CJUE în cauza C‑337/17, potrivit unui comunicat al instituției.

De asemenea, tot în aceeași cauză, CJUE a statuat că acțiunea creditorului care urmărește să protejeze interesele sale în executarea obligațiilor izvorâte din contractul de lucrări de construcții poate fi formulată într-un stat membru în care, în temeiul contractului respectiv, aceste lucrări au fost furnizate.

Societatea poloneză Coliseum (denumită în continuare „Coliseum”), al cărei sediu social se află în Polonia, acționând în calitate de antreprenor general, a încheiat cu societatea poloneză Feniks (denumită în continuare „Feniks”), stabilită de asemenea în Polonia, acționând în calitate de investitor, un contract de lucrări de construcții în cadrul unui proiect de investiții imobiliare situat în Gdansk (Polonia). Pentru executarea acestui contract, Coliseum a recurs la mai multe contracte de subcontractare. Întrucât Coliseum nu și-a îndeplinit obligațiile față de o parte dintre subcontractanții săi, Feniks a fost obligată să îi plătească pe aceștia în temeiul dispozițiilor din Codul civil privind răspunderea solidară a investitorului și, astfel, a devenit creditor al Coliseum pentru un cuantum total de 1 396 495,48 PLN (aproximativ 336 174 euro).

Prin contracte încheiate în anul 2012 la Szczecin (Polonia), Coliseum a vândut societății Azteca (denumită în continuare „Azteca”), al cărei sediu social se află în Alcora (Spania), un imobil situat în Szczecin, pentru suma de 6 079 275 PLN (aproximativ 1 463 445 euro), procedând la compensarea parțială a unor creanțe anterioare ale Azteca. Aceasta din urmă a rămas însă obligată să plătească Coliseum suma de 1 091 413,70 PLN (aproximativ 262 732 euro). În lipsa unor active în patrimoniul Coliseum, Feniks a formulat, în anul 2016, în temeiul Codului civil polonez, o acțiune pauliană împotriva Azteca la Sąd Okręgowy w Szczecinie (Tribunalul Regional din Szczecin, Polonia), în vederea declarării inopozabilității față de ea a acestui contract de vânzare, având în vedere faptul că acesta ar fi fost încheiat de debitorul său în frauda drepturilor acesteia.

Această instanță solicită Curții de Justiție să stabilească dacă o acțiune pauliană intră sub incidența „materiei contractuale” în sensul Regulamentului nr. 1215/2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială.

În hotărârea din 4 octombrie, Curtea amintește mai întâi norma generală potrivit căreia persoanele domiciliate pe teritoriul unui stat membru sunt acționate în justiție, indiferent de naționalitatea lor, în fața instanțelor acelui stat.

Totuși, această competență a instanțelor de la domiciliul pârâtului ar trebui să fie completată de alte instanțe autorizate în temeiul unei legături strânse între instanță și acțiune sau în scopul bunei administrări a justiției. Astfel, în litigiile în materie contractuală, o persoană care are domiciliul pe teritoriul unui stat membru poate fi acționată în justiție într-un alt stat membru în fața instanțelor de la locul de executare a obligației în cauză. În continuare, Curtea subliniază că aplicarea acestei norme de competență specială presupune existența unei obligații juridice liber consimțite de o persoană față de altă persoană și pe care se întemeiază acțiunea reclamantului.

Curtea reține că, în speță, Feniks i-a plătit pe subcontractorii la care a recurs Coliseum pentru realizarea lucrărilor de construcții în temeiul unei dispoziții de drept național care instituie răspunderea solidară a investitorului și a autorului lucrărilor. Prin urmare, atât dreptul de gaj de care dispune Feniks asupra patrimoniului debitorului său, cât și acțiunea în inopozabilitatea vânzării încheiate de acesta din urmă cu un terț își au originea în obligațiile liber consimțite de Coliseum față de Feniks prin încheierea contractului privind lucrările de construcții menționate.

Potrivit Curții, în cazul în care acțiunea pauliană este întemeiată pe creanțe născute din obligații asumate prin încheierea unui contract, titularul acestor drepturi o poate formula în fața instanțelor de la „locul de executare a obligației în cauză”. Dacă situația ar fi diferită, creditorul ar fi constrâns să își formuleze acțiunea în fața instanței de la domiciliul pârâtului, acest for putând, după caz, să nu aibă nicio legătură cu locul de executare a obligațiilor debitorului față de creditorul său.

În speță, întrucât acțiunea creditorului urmărește să protejeze interesele sale în executarea obligațiilor izvorâte din contractul de lucrări de construcții, rezultă că „locul de executare a obligației în cauză” este acela unde, în temeiul contractului respectiv, aceste lucrări au fost executate, și anume în Polonia.

Curtea apreciază că o astfel de concluzie răspunde obiectivului privind previzibilitatea normelor de competență, cu atât mai mult cu cât un profesionist care a încheiat un contract de cumpărare a unui imobil poate, în cazul în care un creditor al cocontractantului său invocă faptul că acest contract împiedică în mod nejustificat executarea obligațiilor acestui cocontractant față de acest creditor, să se aștepte în mod rezonabil să fie acționat în justiție în fața unei instanțe de la locul de executare a obligațiilor menționate.

Cuvinte cheie: > >

Comentarii