(1) Numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor se realizeaza conform conventiei arbitrale sau celor stabilite de parti ulterior incheierii acesteia, iar in lipsa, partea interesata poate solicita tribunalului de la sediul arbitrajului sa faca acest lucru, dispozitiile cartii a IV-a aplicandu-se prin analogie.
(2) Arbitrul poate fi recuzat:
a) cand nu are calificarea stabilita de parti;
b) cand exista o cauza de recuzare dintre cele prevazute de regulile de procedura arbitrala adoptate de parti sau, in lipsa, de arbitri;
c) cand imprejurarile induc o indoiala legitima cu privire la independenta si impartialitatea sa.
(3) O parte nu poate recuza un arbitru pe care l-a desemnat sau la a carui numire a contribuit decat pentru o cauza de care a luat cunostinta dupa aceasta numire. Tribunalul arbitral si cealalta parte trebuie instiintate fara intarziere despre motivul de recuzare.
(4) Daca partile nu au stabilit procedura de recuzare, tribunalul de la sediul arbitrajului se pronunta asupra recuzarii prin hotarare definitiva.