(1) Cererile accesorii, aditionale, precum si cele incidentale se judeca de instanta competenta pentru cererea principala, chiar daca ar fi de competenta materiala sau teritoriala a altei instante judecatoresti, cu exceptia cererilor prevazute la art. 120.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si atunci cand competenta de solutionare a cererii principale este stabilita de lege in favoarea unei sectii specializate sau a unui complet specializat.
(3) Cand instanta este exclusiv competenta pentru una dintre parti, ea va fi exclusiv competenta pentru toate partile.
Din interpretarea a contrario a art. 106 NCPC, care se refra la modificarea cuntumului valorii aceluiasi obiect, s-ar putea trage concluzia ca daca obiectul cererii se modifica, instanta ar trebui sa-si verifica competenta in raport de cererea modificata. Pe de alta parte insa art. 123 alin. (1) NCPC se refera si la cererile aditionale, care sunt definite legal de art. 30 alin. (5) NCPC, conform caruia „constituie cerere aditionala acea cerere prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare”. Asadar, nu doar cererile completatoare, prin care se adauga noi capete de cerere – astfel cum ar sugera termenul „aditional” – sunt supuse prorogarii legale de competenta, ci si cererile modificatoare. [Gh.L. Zidaru in Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Vol. I – art. 1-526. Coordonatori V. M. Ciobanu, M. Nicolae, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2013, p. 360]
In conditiile art. 123 alin. (3) NCPC, in masura in care competenta exclusiva a instantei ar fi atrasa de calitatea unei parti, respectiva instanta este exclusiv competenta pentru toate partile. In Noul Cod, este exclusiva competenta teritoriala de solutionare a cererilor formulate de un profesionist impotriva unui consumator (art. 121). In masura in care ar fi indeplinite conditiile coparticiparii procesuale pasive, alti parati care nu au calitatea de consumatori ar trebui chemati in judecta la instanta domiciliului consumatorului, reclamantul neavand alegerea conferita de art. 112 si de art. 116 NCPC. [Gh.L. Zidaru in Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Vol. I – art. 1-526. Coordonatori V. M. Ciobanu, M. Nicolae, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2013, p. 361]
Cerere reconvenţională şi cerere de chemare în garanţie formulate în cadrul unui proces de expropriere. Competenţă. Potrivit dispoziţiilor art. 123 alin. 1 C.pr.civ., cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120 C.pr.civ.
Totodată, este de avut în vedere că potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. 6 C.pr.civ., cererile formulate în cadrul unui proces aflat în desfăşurare sunt denumite cereri incidentale.
Rezultă din cele de mai sus că cererea reconvenţională şi cererea de chemare în garanţie au natura unor cereri incidentale, ele fiind formulate într-un proces deja deschis printr-o cererea de chemare în judecată anterioară. Astfel fiind, rezultă şi că prin efectul prevederilor art. 123 alin. 1 C.pr.civ., sus-evocate, cele două cereri incidentale formulate în prezentul proces de către pârâta Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. intră în sfera de jurisdicţie a Tribunalului, ca instanţă competentă cu soluţionarea acţiunii reclamantei, înţeleasă ca cerere principală ce intră, necontestat, în competenţa de primă instanţă a Tribunalului.
Prevederile art. 123 alin. 1 C.pr.civ. instituie, aşadar, un caz de prorogare legală de competenţă, ceea ce face ca aserţiunile Tribunalului privitoare la atribuirea în competenţa judecătoriilor a litigiilor decurgând din aplicarea legilor fondului funciar să apară, în cauza de faţă, ca neavenite. [Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, sentinţa nr. 55/F din 17 aprilie 2015, www.curteadeapelcluj.ro]
Daune morale pentru întocmirea unui proces verbal de contravenţie. Instanța competentă. Capătul de cerere privind pretenţiile formulate cu titlu de daune morale pentru întocmirea unui proces verbal de contravenţie a cărui anulare se solicită prin plângerea contravenţională reprezintă un capăt de cerere accesoriu de competenţa instanţei sesizate cu cererea principală (plângerea contravenţională). [Tribunalul Galați, Sentința civilă nr. 246/2015, portal.just.ro]