Nulitatea nu este conditionata de existenta unei vatamari in cazul incalcarii dispozitiilor legale referitoare la:
1.capacitatea procesuala;
2.reprezentarea procesuala;
3.competenta instantei;
4.compunerea sau constituirea instantei;
5.publicitatea sedintei de judecata;
6.alte cerinte legale extrinseci actului de procedura, daca legea nu dispune altfel.
In subtextul prevederilor legale am face cateva observatii: legea distinge intre “nulitatea conditionata” si “ nulitatea neconditionata”, adica intre nulitatea actului de procedura care aduce partii o “vatamare” si nulitatea actului de procedura independenta de “existenta unei vatamari”.
Este un fel de a spune, pentru ca in nicio situatie nulitatea actului de procedura nu trebuie sa opereze sine modo, numai pentru ca ea este “formal” – exclusiv “formal” – prevazuta de lege. Si in ipotezele prevazute de art. 176 NCPC, in sens generic, exista o “vatamare”, dar nu strictamente a intereselor procesuale ale partilor, ci una deasupra acestor interese, una de “interes public”, evocata de art. 174 alin. (2) NCPC.
Acest gen de “vatamare” evoca consecintele “negative” mai ample si generale, “prezumate absolut”, pe care le implica nerespectarea unor norme de interes public nu numai cat priveste strictamente actele de procedura, ci insesi organizarea si desfasurarea procesului civil, ceea ce rezulta, de altfel, din stricta lectura a textului, care, cat priveste “neconditionarea”, are in vedere inexistenta unei “vatamari” procesuale a “partii”. [I. Deleanu, Noul Cod de procedura civila. Comentarii pe articole. Volumul I, Articolele 1-621. Editura Univerul Juridic, Bucuresti 2013, p. 276]
Nu in toate cazurile domeniul nulitatilor relative se suprapune cu sfera nulitatilor conditionate de vatamare si nici domeniul nulitatilor absolute nu se suprapune cu sfera nulitatilor neconditionate de vatamare.
In cazul nulitatilor relative, norma legala incalcata este edictata pentru ocrotirea inui interes privat, iar persoana interesata trebuie sa faca dovada vatamarii interesului sau si a interesului de a invoca aplicarea sanctiunii, derivat din imprejurarea ca nulitatea este singurul mijloc de inlaturare a vatamarii.
In cazul nulitatilor absolute si a nulitatilor neconditionate, interesul ocrotit depaseste interesele private, astfel ca vatamarea sau nevatamarea acestora este indiferenta. Nulitatile absolute, spre deosebire de nulitatile neconditionate, nu pot fi in toate cazurile inlaturate prin indreptarea neregularitatii actului. [Gh. Florea in Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Vol. I – art. 1-526. Coordonatori V. M. Ciobanu, M. Nicolae, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2013, p. 500]