(1) Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte din proces, de judecator sau, dupa caz, de procuror, in orice stare a judecatii cauzei, daca legea nu prevede altfel.
(2) Nulitatea relativa poate fi invocata numai de partea interesata si numai daca neregularitatea nu a fost cauzata prin propria fapta.
(3) Daca legea nu prevede altfel, nulitatea relativa trebuie invocata:
a) pentru neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii, prin intampinare sau, daca intampinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecata;
b) pentru neregularitatile savarsite in cursul judecatii, la termenul la care s-a savarsit neregularitatea sau, daca partea nu este prezenta, la termenul de judecata imediat urmator si inainte de a pune concluzii pe fond.
(4) Partea interesata poate renunta, expres sau tacit, la dreptul de a invoca nulitatea relativa.
(5) Toate cauzele de nulitate a actelor de procedura deja efectuate trebuie invocate deodata, sub sanctiunea decaderii partii din dreptul de a le mai invoca.
Instanta nu va putea ea insasi sa invoce nulitatea relativa, dar, obiectivandu-si rolul activ, va putea aduce la cunostinta partii posibilitatea de a invoca nulitatea. [I. Deleanu, Noul Cod de procedura civila. Comentarii pe articole. Volumul I, Articolele 1-621. Editura Univerul Juridic, Bucuresti 2013, p. 279]
Desi art. 178 NCPC se refera expres si – se pare – restrictiv la “parti” – intelegandu-se insa, bineinteles, si reprezentantii legali sau succesorii acestora – trebuie sa admitem ca nulitatea poate fi invocata si de alte persoane, care pot justifica un interes, cu toate ca ele nu au avut calitatea de “parte” in proces. Avem in vedere creditorii partii, care vor putea exercita actiunea in nulitate, daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru actiunea oblica sau actiunea pauliana si daca ei nu au putut actiona altfel. [I. Deleanu, Noul Cod de procedura civila. Comentarii pe articole. Volumul I, Articolele 1-621. Editura Univerul Juridic, Bucuresti 2013, p. 280]
Prevederea “la termenul de judecata imediat urmator si inainte de a pune concluzii pe fond” vizeaza situatia in care la termenul de judecata imediat urmator celui la care a fost savarsita neregularitatea, cand partea vatamata nu a fost de fata, se acorda cuvantul si asupra fondului dreptului dedus judecatii. Cu alte cuvinte, daca la termenul de judecata imediat urmator se acorda cuvantul asupra fondului cauzei, este necesar ca partea vatamata sa invoce nulitatea inainte de acest moment. Daca la termenul de judecata imediat urmator nu se acorda cuvantul asupra fondului cauzei, discutandu-se alte aspecte, nulitatea poate fi invocata pana la finalul acelui termen.
Daca partea nu a fost legal citata la efectuarea expertizei, aceasta este in drept sa invoce nulitatea citarii si a raportului de expertiza la termenul de judecata la care raportul a fost depus la dosar, iar nu la termenele de judecata urmatoare acestuia. In masura in care la termenul de judecata la care raportul a fost depus la dosar instanta acorda cuvantul asupra fondului cererii, partea vatamata nu mai este in drept sa invoce nulitatea raportului de expertiza in cuprinsul concluziilor.
Daca partile au inceput sa puna concluzii asupra fondului cauzei, in conditiile art. 392 NCPC, toate nulitatile relative determinate de neregularitati ale actelor de procedura efectuate anterior acestui moment se vor acoperi. In caile de atac, partile vor mai putea invoca numai nulitati relative vizand hotararea judecatoreasca pronuntata de prima instanta, iar nu si neregularitati anterioare pronuntarii acesteia. [D.N. Theohari in Noul Cod de procedura civila. Comentariu pe articole. Vol. I. Art. 1-526, coordonator G. Boroi, Editura Hamangiu 2013, p. 421]
Potrivit art. 178 alin. (2)-(4) NCPC, nulitatea relativa poate fi invocata numai de partea interesata si numai daca neregularitatea nu a fost cauzata prin propria fapta. Daca legea nu prevede altfel, nulitatea relativa trebuie invocata:
a) pentru neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii, prin intampinare sau, daca intampinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecata;
b) pentru neregularitatile savarsite in cursul judecatii, la termenul la care s-a savarsit neregularitatea sau, daca partea nu este prezenta, la termenul de judecata imediat urmator si inainte de a pune concluzii pe fond. Partea interesata poate renunta, expres sau tacit, la dreptul de a invoca nulitatea relativa.
– Rezulta conditiile in care se pot invoca cazurile de nulitate relativa:
1) partea care invoca nulitatea relativa are un interes;
2) neregularitatea nu a fost cauzata prin propria fapta a partii care o invoca;
3) invocarea se face in termenul si prin actul de procedura stabilite de lege; astfel,
– pentru neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii, prin intampinare sau, daca intampinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecata;
– pentru neregularitatile savarsite in cursul judecatii, la termenul la care s-a savarsit neregularitatea sau, daca partea nu este prezenta, la termenul de judecata imediat urmator si inainte de a pune concluzii pe fond.
4) partea interesata sa nu fi renuntat, expres sau tacit, la dreptul de a invoca nulitatea relativa. [A. Vasile, Exceptiile procesuale in noul Cod de procedura civila, Editura Hamangiu 2013, p. 214-217]