(1) Instanta de judecata trebuie sa ia cunostinta din oficiu de dreptul in vigoare in Romania.
(2) Textele care nu sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-o alta modalitate anume prevazuta de lege, conventiile, tratatele si acordurile internationale aplicabile in Romania, care nu sunt integrate intr-un text de lege, precum si dreptul international cutumiar trebuie dovedite de partea interesata.
(3) Dispozitiile normative cuprinse in documente clasificate pot fi dovedite si consultate numai in conditiile prevazute de lege.
Desi legiuitorul se refera numai la dreptul international cutumiar, consideram ca si cutumele din dreptul intern trebuie sa fie probate, atat in ceea ce priveste existenta, cat si in ceea ce priveste continutul lor. Ju decatorul nu este obligat sa cunoasca regulile rezultate din autonomia privata si cutuma particulara. Proba acestora se face cu orice mijloc de proba, utilizandu-se, de regula, culegeri de obiceiuri, avize ale expertilor, atestari scrise ale persoanelor sau organismelor. De altfel, art. 255 alin. (3) NCPC stabileste ca uzantele, regulile deontologice si practicile statornicite intre parti trebuie dovedite, in conditiile legii, de catre cel care le invoca, iar, la cererea instantei, chiar si regulamentele si reglementarile locale. [M. Fodor in Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Vol I. art. 1-526. Coordonator V.M. Ciobanu, M. Nicolae, Editura Universul Juridic 2013, p. 266]