(1) Inscrisul autentic intocmit fara respectarea formelor prevazute pentru incheierea sa valabila ori de o persoana incompatibila, necompetenta sau cu depasirea competentei este lovit de nulitate absoluta, daca legea nu dispune altfel.
(2) Inscrisul prevazut la alin. (1) face insa deplina dovada ca inscris sub semnatura privata, daca este semnat de parti, iar daca nu este semnat, constituie, intre acestea, doar un inceput de dovada scrisa.
Din alin. (2) al textului se desprinde ideea ca inscrisul ca inscris autentic face dovada deplina ca inscris sub semnatura privata, chiar daca nu sunt indeplinite cerintele prevazute in art. 274 si 275 NCPC, de vreme ce legiuitorul nu impune decat conditia semnaturii partilor.
Cand partea a declarat mincinos ca nu poate semna, inscrisul nul ca inscris autentic are valoare de inscris sub semnatura privata, deoarece inselatorul nu-si poate face un drept din vina lui.
In situatia in care inscrisul nul ca inscris autentic nu este semnat de parti, el constituie doar un inceput de dovada scrisa, caz in care trebuie observate si dispozitiile art. 310 alin. (2) si (3) NCPC relative la inceputul de dovada scrisa. [M. Fodor in Noul Cod de procedura civila, comentat si adnotat, vol. I, art. 1-526, coordonatori V.M. Ciobanu, M. Nicolae, Editura Universul Juridic 2013, p. 710]