Calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii. Existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Reclamantul in proces este obligat sa justifice atat calitatea sa procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva a paratului sau a tertului chemat in judecata, prin chiar cererea de chemare in judecata [art. 194 lit. c) si d) NCPC]. Legea de procedura il exonereaya pe reclamant de obligatia justificarii calitatii procesuale numai in cazul existentei unei calitati procesuale calificate, cand in ipoteza normei sunt mentionate expres persoanele care pot actiona in justitie, in anumite situatii, precum: sotul, in cazul cererii de divort (art. 914 NCPC); sotul mamei, mama, tatal bilogic si copilul, in cazul actiunii in tagada paternitatii (art. 429 NCPC); cumparatotul impotriva vanzatorului, in cazul actiunii in nulitatea vanzarii lucrului altuia. [G. C. Frentiu, D. L. Baldean, Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat, Editura Hamangiu 2013, p. 49]
Neacceptarea de catre reclamant al succesiunii in termenul de optiune instituit de lege conduce la admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale active in ipoteza promovarii unei actiuni in dezbatere succesorala, iar nu a exceptiei prescriptiei dreptului de optiune succesorala, aceasta din urma constituind o aparare de fond in planul dreptului substantial, ce se reflecta in planul dreptului procesual sub forma exceptiei lipsei calitatii procesuale active. [D. N. Theohari in Noul Cod de procedura civila. Comentariu pe articole. Vol. I. Art. 1-526, coordonator G. Boroi, Editura Hamangiu 2013, p. 102]
In situatia in care legea confera legitimitate procesuala activa oricarei persoane interesate, daca o atare cerinta nu este indeplinita, exceptia procesuala ce urmeaza a fi admisa este exceptia lipsei de interes, iar nu aceea a lipsei calitatii procesuale active, intrucat elementul esential de natura a determina solutia instantei il constituie interesul (spre exemplu, situatia actiunii in constatarea nulitatii absolute a unui act juridic). [D. N. Theohari in Noul Cod de procedura civila. Comentariu pe articole. Vol. I. Art. 1-526, coordonator G. Boroi, Editura Hamangiu 2013, p. 102]
Litigiu având ca obiect constatarea existenţei unei clauze abuzive în temeiul prevederilor Legii nr. 193/2000. Calitate procesuală activă. Acțiunea formulată de reclamant prin care se solicită să se constate existenţa unei clauze abuzive în contract în temeiul prevederilor Legii nr. 193/2000 nu este admisibilă, deoarece contravine prevederilor art.2 alin. 1 din acest act normativ prin care se conferă calitate procesuală activă în litigiile la care se referă numai consumatorului, care în temeiul unui contract, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.
Reclamantul nu poate avea calitatea de consumator în sensul Legii nr. 193/2000, deoarece este administratorul unei persoane juridice de drept privat, care desfăşoară o activitate economică din cele cuprinse în obiectul său de activitate, creditul acordat reclamantului pentru executarea lucrărilor de însămânţări, fertilizări respectiv finanţarea achiziţionării de îngrăşământ, achiziţii de motorină, piese de schimb, făcând parte din activitatea comercială pentru care firma sa este autorizată.
In aceste circumstanţe se constată că în contractul menţionat, reclamantul nu are calitatea de consumator, ci de producător agricol. [Judecătoria Bistriţa, Secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 5138/2013, portal.just.ro]
Calitatea procesuală pasivă. Condiţii. Calitatea procesuală este o condiţie de exercitare a acţiunii civile şi ea este dată de identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.
Sunt încălcate principiul disponibilităţii, ca atare, şi prevederile art. 129 alin. (6) C. proc. civ. [art. 22 alin. 6 NCPC], în cazul în care, deşi prin acţiunea precizată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la restituirea unor bunuri pe care aceasta i le-a predat conform proceselor-verbale pe care le invocă – dovedind astfel corespondenţa dintre calitatea procesuală a pârâtei şi raportul juridic litigios -, instanţa de apel a analizat calitatea procesuală a pârâtei din perspectiva unor contracte de leasing financiar, contracte pe care reclamanta nu le-a invocat ca izvor al obligaţiei de restituire, ci numai ca titlu de proprietate asupra bunurilor, concluzionând că faţă de aceste contracte pârâta este un terţ, că nu-i sunt opozabile şi că, deci, aceasta nu are calitate procesuală pasivă. [ICCJ, Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 3511 din 11 noiembrie 2014, www.scj.ro]
Intabularea unei persoane în calitate de proprietar. Acțiune oblică exercitată vizând un imobil aflat în coproprietatea autoarei debitorului și a Statului. Calitatea procesuală a Statului. Intabularea unei persoane în calitate de proprietar, solicitata personal ori de catre creditorii sai, pe calea unei actiuni subrogatorii, este firesc a fi dispusa de catre instanta în contradictoriu cu persoana deja figurând înscris în cartea funciara, cu asigurarea tuturor garantiilor procesuale: contradictorialitate, dreptul la aparare, etc.
Statul, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, într-adevar nu a fost parte în procedura administrativa a emiterii dispozitiei de catre Primarul Municipiului, însa intabularea se produce în contradictoriu cu cel care figureaza drept proprietar, anume cu Statul, solutie judicioasa din perspectiva dispozitiilor art. 155 alin. 1 pct. 1 din Noul Cod de procedura civila care prevede expres faptul ca Statul este citat prin Ministerul Finantelor Publice sau prin alte organe anume desemnate în acest scop de lege, prin urmare, când legea nu prevede expres ca statul se citeaza printr-o alta entitate, el va fi citat prin Ministerul Finantelor Publice, aceasta fiind regula statornicita si sub imperiul Codului de procedura civila de la 1865 – aplicabil în speta – regula conturata si în jurisprudenta aferenta. [Curtea de Apel Oradea, Decizia civilă nr.201/2015, portal.just.ro]