(1) Cand considera ca au fost lamurite toate imprejurarile de fapt si temeiurile de drept ale cauzei, presedintele inchide dezbaterile.
(2) Daca va considera necesar, instanta poate cere partilor, la inchiderea dezbaterilor, sa depuna completari la notele intocmite potrivit art. 244. Partile pot depune aceste completari si in cazul in care acestea nu au fost cerute de instanta.
(3) Dupa inchiderea dezbaterilor, partile nu mai pot depune niciun inscris la dosarul cauzei, sub sanctiunea de a nu fi luat in seama.
Refuzul instanței de a primi dovada achitării taxei judiciare de timbru după închiderea dezbaterilor. ”Potrivit art. 33 alin. 1 din OG nr. 80/2013 „taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege”, iar potrivit alin. 2 „dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.”
În speță, Tribunalul constată că, în procedura de regularizare, la data de 31.10.2014, prima instanță a emis adresă prin care i-a pus în vedere contestatoarei PS să depună cererea de chemare în judecată semnată, precum și înscrisurile doveditoare, în forma prevăzută de art. 150 N.C.P.C., în copii certificate pentru conformitate cu originalul, să precizeze codul său numeric personal, precum și să arate valoarea obiectului cererii și dovezile pe care se întemeiază fiecare capăt de cerere. La aceeași dată, contestatoarea, anterior primirii adresei instanței, a depus contestația semnată, precum și înscrisurile doveditoare.
Contestatoarei nu i s-a pus în vedere în aceasta fază a procesului să depună taxa judiciară de timbru, fiind citată numai pentru primul termen, stabilit la data de 18.03.2015 cu mențiunea de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 397 lei, sub sancțiunea anulării contestației.
La acest termen de judecată, așa cum reiese din practicaua sentinței apelate, cauza a fost apelată la ordine, conform art. 104 al.13 din Regulamentul de ordine interioară, contestatoarea nefiind prezentă, iar instanța invocând din oficiu excepția netimbrării contestației la executare.
După închiderea dezbaterilor, dar în timpul ședinței de judecată, s-a prezentat reprezentantul convențional al contestatoarei, care a solicitat redeschiderea dezbaterilor, pentru a depune la dosar chitanța de achitare a taxei judiciare de timbru.
Instanța a respins cererea de redeschidere a dezbaterilor, invocând dispozițiile art. 394 alin. 3 N.C.P.C., precum și principiile contradictorialității și dreptului la apărare, ținând cont de împrejurarea că apărătorul părții adverse nu se mai afla în sala de ședință.
Apărătorul contestatoarei a depus ulterior, în aceeași zi, prin Serviciul Registratură al instanței, chitanța nr. (…), prin care se dovedea achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 397 lei.
Tribunalul apreciază că prima instanță în mod greșit nu a permis reprezentantului contestatoarei să depună la dosar, după strigarea cauzei, chitanța prin care se făcea dovada achitării taxei de timbru în cuantumul legal, precum și dovada calității de reprezentant.
Este adevărat că, potrivit art. 394 alin. 3 N.C.P.C., după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă, aceste dispoziții, precum și principiile contradictorialității și dreptului la apărare fiind invocate de prima instanță pentru justificarea refuzului redeschiderii dezbaterilor.
Însă, tocmai pentru a da expresie acestor principii, care trebuie aplicate în mod egal față de toate parțile din litigiu, și nu numai față de una/unele dintre acestea, cum a procedat prima instanță, aceasta avea posibilitatea de a repune cauza pe rol și a dispune citarea părții adverse, tribunalul apreciind nejustificat refuzul de a primi dovada achitării taxei judiciare de timbru, depusă în timpul ședinței de judecată.
Procedând în această manieră, prima instanță a dat dovadă de un formalism excesiv, refuzându-i practic contestatoarei accesul la justiție și încălcând astfel art. 6 din CEDO, precum și dispozițiile art. 82 N.C.P.C., care prevăd că pentru îndeplinirea lipsurilor privind calitatea de reprezentant se acordă un nou termen, iar dacă aceste lipsuri nu se împlinesc, instanța va anula cererea pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.
Ca atare, instanța trebuia să ia act de depunerea chitanței doveditoare a plății taxei de timbru, urmând a pune în vedere eventual contestatoarei să facă dovada calității de reprezentant a persoanei care s-a prezentat în instanță și a depus chitanța menționată.
Instanța a fost investită prin cererea de chemare în judecată, asupra căreia nu s-a pronunțat, soluționând cauza pe excepție și anulând în mod greșit ca netimbrată cererea câtă vreme la dosar există dovada achitării taxei judiciare de timbru. În consecință, în baza art. 480 alin. 3 teza a II-a N.C.P.C., tribunalul va admite apelul și va anula sentința, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.” [Tribunalul Dolj, Decizia civilă nr. 64/2016, www.rolii.ro]