(1) Asupra suspendarii judecarii procesului instanta se va pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, in mod separat, la instanta ierarhic superioara. Cand suspendarea a fost dispusa de Inalta Curte de Casatie si Justitie, hotararea este definitiva.
(2) Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului.
In ceea ce priveste calea de atac impotriva acestei incheieri judecatoresti, opinam ca s-ar impune urmatoarea demarcare:
– daca s-a admis sau respins cererea, incheierea pronuntata poate fi atacata cu recurs in mod separat, la instanta ierarhic superioara. Cand suspendarea a fost dispusa de Inalta Curte de Casatie si Justitie, hotararea este definitiva;
– consideram ca se impune aceasta solutie, avand in vedere faptul ca art. 414 nu face distinctia dintre respingerea sau admiterea cererii de suspendare, ci mentioneaza hotararea “asupra suspendarii”. In privinta termenului, lucrurile difera: a) impotriva incheierii prin care s-a suspendat procesul se poate exercita recurs pe tot timpul suspendarii [art. 414 alin. (2)]; b) impotriva incheierii prin care s-a respins suspendarea, recursul se va exercita in termenul general de recurs, respectiv 30 de zile (art. 485). [Cl. C. Dinu in Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Vol I. art. 1-526. Coordonatori V.M. Ciobanu, M. Nicolae, Editura Universul Juridic 2013, p. 906-907]
Interpretand a contrario dispozitiile art. 414 alin. (2) C. pr. Civ., rezulta ca incheierea de admitere a cererii de repunere pe rol a procesului nu poate fi atacata in mod separat cu recurs, ci doar odata cu fondul, in conditiile dreptului comun.
Suspendarea judecatii produce urmatoarele efecte:
– Opreste cursul procesului pentru toate partile, indiferebt de calitatea acestora;
– Pricina ramane in nelucrare pe tot timpul suspendarii si orice acr de procedura facut in aceasta perioada este lovit de nulitate, insa nulitatea poate fi invocata numai de partea in folosul careia s-a dispus suspendarea;
– Daca suspendarea s-a dispus in temeiul art. 411, art. 221 alin. (2) sau 242 C. pr civ., de la data la care s-a luat masura suspendarii incepe sa curga termenul de perimare; in celelalte cazuri de suspendare, termenul de perimare este suspendat pe perioadele prevazute la art. 418 C. pr. civ. [M. Fodor, Drept procesual civil. Teoria generala. Judecata in prima instanta. Caile de atac. Mijloace procesuale de asigurare a unei practici judiciare unitare. Proceduri speciale. Arbitraj. Reglementare, doctrina, grile, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2014, p. 447]