(1) Hotararea judecatoreasca este supusa numai cailor de atac prevazute de lege, in conditiile si termenele stabilite de aceasta, indiferent de mentiunile din dispozitivul ei.
(2) Mentiunea inexacta din cuprinsul hotararii cu privire la calea de atac deschisa contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevazuta de lege.
(3) Daca instanta respinge ca inadmisibila calea de atac neprevazuta de lege, exercitata de partea interesata in considerarea mentiunii inexacte din cuprinsul hotararii cu privire la calea de atac, hotararea pronuntata de instanta de control judiciar va fi comunicata, din oficiu, tuturor partilor care au luat parte la judecata in care s-a pronuntat hotararea atacata. De la data comunicarii incepe sa curga, daca este cazul, termenul pentru exercitarea caii de atac prevazute de lege.
(4) Atunci cand instanta dispune recalificarea caii de atac, de la data pronuntarii incheierii, pentru partile prezente, sau de la data comunicarii incheierii, pentru partile care au lipsit, va curge un nou termen pentru declararea sau, dupa caz, motivarea caii de atac prevazute de lege.
In legatura cu dispozitia alin. (3) se cuvine a fi facute unele precizari:
– textul isi gaseste aplicarea numai daca instanta a fost sesizata cu un apel sau cu un recurs, deoarece el se refera fara echivoc la “hotararea pronuntata de instanta de control judiciar”, or un asemenea control se realizeaza exclusiv prin caile de reformare;
– dispozitia poate fi invocata numai daca calea de atac exercitata de partea interesata in considerarea mentiunii inexacte din cuprinsul hotararii viza calea de atac, nu si durata termenului sau momentul de la care curge, deoarece mumai intr-o asemenea ipoteza calea de atac se respinge ca inadmisibila;
este posibil ca hotararea de respingere ca inadmisibila sa nu deschida dreptul la exercitarea caii de atac prevazute de lege in acele cazuri in care legea nu prevede nicio cale de atac. Tocamai de aceea, in ultima teza a alin. (3) se spune ca, “daca este cazul”, de la data comunicarii hotararii de respingere ca inadmisibila va curge termenul pentru exercitarea caii de atac prevazute de lege. [V.M. Ciobanu in Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Vol I. art. 1-526. Coordonatori V.M. Ciobanu, M. Nicolae, Editura Universul Juridic 2013, p. 1036-1037]
Exercitarea căilor de atac este guvernată de principiul legalităţii, potrivit căruia căile de atac sunt instituite de lege, ceea ce înseamnă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege.
Legalitatea căilor de atac implică totodată şi consecinţa că menţiunea greşită în dispozitivul hotărârii care se atacată nu acordă părţi o cale de atac pe care legea însăşi n-a prevăzut-o sau dimpotrivă, nu-i răpeşte părţii calea de atac pe cale legea i-a conferit-o. [Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Decizia civilă nr. 508/4 septembrie 2014, portal.just.ro]
Exercitarea căii de atac prevăzute de lege într-un termen mai îndelungat potrivit mențiunii greșite din hotărâre. ”Potrivit prevederilor art. 651 alin. 4 C.pr.civ. – În toate cazurile instanţa de executare se pronunţă prin încheiere executorie care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, dacă prin lege nu se dispune altfel.
Conform procesului verbal de înmânare, hotărârea a fost comunicată apelantei la data de 24.06.2015.
Calculând termenul de 10 zile pentru exercitarea apelului, prevăzut de art. 651 alin. 4 C.pr.civ., cu respectarea dispoziţiilor art. 181 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., se constată că ultima zi în care putea fi exercitată calea de atac este data de 06.07.2015.
Cererea de apel a fost înaintată la instanţă la data de 24.07.2015, prin fax, deci după împlinirea termenului de apel (06.07.2015)
Având în vedere că la data de 10.12.2015 instanța a stabilit că apelul este calea de atac în prezenta cauză, deşi în cuprinsul hotărârii apelate este menţionată calea de atac ca fiind recurs în termen de 30 zile de la comunicare, având în vedere că dispozițiile art. 457 N.C.pr.civ. nu reglementează situația în care calea de atac prevăzută de lege este exercitată într-un termen mai îndelungat în considerarea mențiunii greșite din hotărârea apelată, astfel încât aplicabile sunt normele art. 186 N.C.pr.civ. şi având în vedere că în situația de față, apelanta putea formula cerere de repunere în termenul exercitării căii de atac, în termen de 10 zile de la data la care instanța a stabilit natura căii de atac, tribunalul a amânat pronunţarea hotărârii în prezenta cauză, la data de 23.12.2015, pentru a se verifica dacă până la expirarea termenului se va formula sau nu o astfel de cerere de către apelantă.
Apelanta nu a înţeles să formuleze cerere motivată de repunere în termenul de apel, şi întrucât, astfel cum s-a arătat mai sus, cererea de apel a fost înaintată la instanţă peste termenul de 10 zile prevăzut de lege, tribunalul va admite excepţia tardivităţii formulării apelului, invocată de către intimat, şi în consecinţă, va respinge, fiind tardiv formulat, apelul declarat.” [Tribunalul Sibiu, Decizia civilă nr. 1053 din 23 decembrie 2015, portal.just.ro]