(1) Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel principal.
(2) Partea care a executat partial hotararea de prima instanta, desi aceasta nu era susceptibila de executare provizorie, nu mai are dreptul de a face apel principal cu privire la dispozitiile executate.
Referitor la executarea partiala a hotararii primei instante, care are semnificatia unei achiesari tacite partiale, trebuie mentionat ca formularea textului exclude posibilitatea ca aceasta executare sa fi fost efectuata ca urmare a unei executari silite, deoarece ipoteza reglementata este aceea in care hotararea nu este sisceptibila de executare provizorie. Asadar, daca execuarea hotararii s-a realizat in procedura executarii silite, nu ne vom afla in prezenta unei achiesari tacite, nefiind indeplinite conditiile impuse de art. 464 alin. (3) NCPC.
Ce se va intampla, insa, daca apelantul va proceda, preventiv, la executarea partiala din proprie initiativa a hotararii de prima instanta, in scopul evitarii acumularii dobanzilor, a penalitatilor pe parcursul solutionarii apelului, dar executarea va fi facuta sub rezerva expresa a mentinerii respectivei hotarari? Apreciem ca apelantul-parat (pretins debitor in raportul juridic de drept substantial) ar putea proceda la executarea/satisfacerea pretentiilor apelantului-reclamant (pretins creditor in raportul juridic de drept substantial) in scopul evitarii penalitatilor, fara ca aceasta manifestare de vointa sa aiba natura juridica a unei achiesari tacite la hotararea judecatoreasca. Desigur, aceasta executare va trebui sa fie conditionata expres de mentinerea hotararii primei instante in caile de atac.
Executarea “preventiva” are un rol pragmatic pentru ca permite evitarea acumularii eventualelor dobanzi la care apelantul ar putea fi obligat prin mentinerea hotararii primei instante, fara a se renunta insa la judecarea cererii de apel.
Or, achiesarea la hotarare, prevazuta de art. 463 alin. (1) NCPC, nu poate fi imaginata fara renuntarea unei parti la calea de atac. Mai mult de atat, raportat la prevederile art. 464 alin. (3) NCPC, aceasta manifestare de vointa nu ar putea fi calificata drept achiesare la hotarare, deoarece ea nu reprezinta o intentie certa a partii de a-si da adeziunea la hotarare. [P. Piperea in Noul Cod de procedura civila. Note, corelatii, explicatii, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012, p. 480]