(1) Apelul exercitat in termen provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel statuand atat in fapt, cat si in drept.
(2) In cazul in care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta.
(3) Prin apel este posibil sa nu se solicite judecata in fond sau rejudecarea, ci anularea hotararii de prima instanta si respingerea ori anularea cererii de chemare in judecata ca urmare a invocarii unei exceptii sau trimiterea dosarului la instanta competenta.
Limitele devolutiunii apelului nemotivat sunt cele prevazute de art. 461 alin. (1) coroborate cu art. 477 alin. (1) NCPC, astfel ca instanta de apel va analiza legalitatea si temeinicia solutiilor ce se refera la dispozitiv, dar, implicit si a considerentelor decisive si decizorii, care sustin solutia pronuntata si care cuprind rezolvari ale unor chetiuni litigioase, in legatura cu solutia redata in dispozitiv; pe de alta parte, date fiind si prevederile art. 430 alin. (2) NCPC, apelul nemotivat, intocmai ca apelul motivat declarat impotriva dispozitivului hotararii, antreneaza in mod implicit in sarcina instantei de apel obligatia de a cenzura si considerentele mentionate.
Totodata, aceasta concluzie este sustinuta si de prevederile art. 476 alin. (2) care prevad ca instanta de apel se va pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta. Aceasta nu inseamna ca instanta de apel se va pronunta intotdeauna asupra fondului raportului juridic litigios, ci doar atunci cand solutia din dispozitiv a dat o astfel de dezlegare; in egala masura, solutia apelata poate fi dta pe cale de exceptie, iar pronuntarea instantei de apel, in fond, va presupune statuarea cu privire la temeinicia si legalitatea exceptiei retinute de prima instanta.
O alta consecinta in apelul nemotivat [devolutiv, in conditiile art. 476 alin. (2)] este aceea ca instanta de apel nu va putea cenzura neregulile procedurale de natura a fi vatamat pe apelant, intrucat nulitatea relativa poate fi invocata numai de partea interesata, astfel cum prevede art. 178 alin. (2), deci, de catre apelant, prin motivele de apel, daca nu era decazut din termenul de invocare a nulitatii; insa, instanta de apel va putea sa invoce motive de ordine publica chiar si in apelul nemotivat, dispozitiile art. 479 alin. (1) teza finala pe deplin aplicabile; in sfarsit, nici dezlegarea data de prima instanta unor exceptii ori altor incidente procedurale in cuprinsul unor incheieri interlocutorii nu va putea fi cenzurata in ipoteza apelului devolutiv in conditiile art. 476 alin. (2) NCPC, chiar daca prima instanta a solutionat exceptii de ordine publica, asemenea dezlegari intrand sub autoritatea de lucru judecat prin faptul necriticarii lor. [C. Negrila in Noul Cod de procedura civila. Comentariu pe articole. Vol. I. Art. 1-526, coordonator G. Boroi. Editura Hamangiu 2013, p. 897-898]
În caz de nemotivare, apelul nu se anulează ori respinge ca nemotivat, întrucât art. 476 alin. 2 NCPC, consacrând în mod expres caracterul devolutiv , prevede că în cazul în care apelul nu se motivează sau dacă motivarea apelului nu cuprinde motive sau dovezi noi, instanţa de apel se va pronunţa, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanţă, deci nu pe baza unor motive de apel.
Sancţiunea pentru nemotivarea apelului este, aşadar, doar imposibilitatea apelantului de a invoca în apel motive noi, astfel că instanţa de apel nu va analiza calea de atac pe baza unor critici ale apelantului. [Tribunalul Galați, Decizia civilă nr. 119/2015, portal.just.ro]