(1) Casarea unor hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate:
1.cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;
2.daca hotararea a fost pronuntata de alt judecator decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecata decat cel stabilit aleatoriu pentru solutionarea cauzei ori a carui compunere a fost schimbata, cu incalcarea legii;
3.cand hotararea a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante, invocata in conditiile legii;
4.cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
5.cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii;
6.cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei;
7.cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat;
8.cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
(2) Motivele prevazute la alin. (1) nu pot fi primite decat daca ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau in cursul judecarii apelului ori, desi au fost invocate in termen, au fost respinse sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor.
Sintagma “alcatuirea instantei” implica atat nerespectarea normelor privind compunerea instantei, cat si pe acelea referitoare la constituirea instantei.
In ceea ce priveste notiunile de compunere si constituire a instantei, ambele desemnand alcatuirea instantei, s-a aratat ca distinctia dintre acestea priveste faptul ca prin compunerea instantei se intelege formarea instantei din personal avand functia de judecator, in timp ce prin constituirea instantei se intelege formarea instantei din personal avand nu numai functia de judecator, dar si pe aceea de grefier, magistrat-asistent, asistent judiciar si procuror.
Desi notiunile de compunere si de constituire nu sunt prevazute ca atare in legislatie, noul Cod de procedura civila face referiri la unele institutii sau acte ce privesc nu numai judecatorii, dar si pe ceilalti participanti.
Referitor la gresita compunere a instantei, se are in vedere atat alcatuirea acesteia cu un numar necorespunzator de judecatori, cat si cu judecatori care se aflau intr-o situatie de incompatibilitate ori recuzare, aceasta deoarece textul de lege nu-si restrange aplicabilitatea la incalcarea dispozitiilor privind alcatuirea instantei cuprinse in legea de organizare judecatoreasca, ci se refera la orice situatie in care instanta nu a fost alcatuita potrivit legii, fie a celei de organizare judecatoreasca, fie a celei de procedura. [O.Spineanu-Matei in Noul Cod de procedura civila. Comentariu pe articole. Vol. I. Art. 1-526, coordonator G. Boroi, Editura Hamangiu 2013, p. 937]
Incompatibilitatea judecatorului poate fi retinuta ca motiv de casare intrucat situatiile de incompatibilitate prevazute de art. 41 NCPC evoca o “incompatibiliate absoluta”, o “incompatibilitate obiectiva”, “functionala”, “organica”, careia I se alatura o “exceptie de incompatibilitate”, peremptorie, absoluta, susceptibila de invocare in orice stare a pricinii sau susceptibila de invocare in recurs dupa ce ea a fost respinsa sau ignorata in apel; de asemenea, dispozitiile in materie de incompatibilitate pot fi invocate si atunci cand s-au incalcat normele referitoare la recuzare, daca partea a facut, in termenul prevazut de lege, o cerere de recuzare, care i-a fost insa respinsa si astfel cel recuzat a participat la solutionarea pricinii. [I. Deleanu, Noul Cod de procedura civila. Comentarii pe articole. Volumul I, Articolele 1-621. Editura Univerul Juridic, Bucuresti 2013, p. 632-633]
Invocarea in recurs a nulitatii actului de procedura trebuie tratata diferit, in raport cu natura acesteia, intrucat, potrivit art. 178 alin. (3) NCPC, nulitatea relativa, in principiu, trebuie invocata, dupa caz, prin intampinare sau la primul termen de judecata ori la termenul la care s-a savarsit neregularitatea sau, in fine, la termenul de judecata imediat urmator, dar inainte de a se pune concluzii in fond, inseamna ca un caz de nulitate relativa a actului de procedura va putea fi adus in atentia instantei de recurs numai daca, anterior, el a fost invocat la momentele procesuale aratate si exceptia nulitatii actului de procedura a fost respinsa de instanta ori a fost ignorata, iar cauza acesteia si vatamarea produsa partii subzista si, in orice caz, neregularitatea actului de procedura nu are ca sursa propria fapta a celui care o invoca [art. 178 alin. (2) NCPC]; intrucat, potrivit art. 178 alin. (1) NCPC, nulitatea absoluta poate fi invocata, daca legea nu prevede altfel, “in orice stare a judecatii cauzei”, inseamna ca ea va putea fi invocata si in recurs, daca pentru dovedirea ei nu este necesara administrarea altor probe decat, eventual, inscrisurile noi. [I. Deleanu, Noul Cod de procedura civila. Comentarii pe articole. Volumul I, Articolele 1-621. Editura Univerul Juridic, Bucuresti 2013, p. 637]