(1) Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in termen optim si previzibil, de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita de lege. In acest scop, instanta este datoare sa dispuna toate masurile permise de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in faza executarii silite.
Solutionarea cauzei intr-un “termen optim si previzibil” inseamna mai mult decat judecarea cauzei cu celeritate ca masurile pentru o mai buna previzibilitate a duratei procedurilor sunt, asa cum a apreciat CEPEJ, complementare masurilor pentru reducerea duratei solutionarii cauzei, ca in cadrul masurilor legislative trebuie gasit un echilibru corespunzator intre initiativa partilor si rolul activ al judecatorului in vederea evitarii intarzierilor. Astfel, in timp ca partile ar trebui sa fie responsabile in principal pentru succesul sau esecul lor in cadrul procesului, judecatorul trebuie sa aiba autoritatea suficienta pentru a desfasura procedura intr-o maniera pro-activa, pentru a evita abuzurile de drept procesual si intarzierile nejustificate in cadrul procedurii.
Prin urmare, judecarea cauzei intr-un termen optim si previzibil presupune printre altele:
– Fixarea unei durate- cadru de solutionare a procesului, tinandu-se seama de imprejurarile cauzei, de situatia concreta (deci, se va aprecia ca si in cazul „termenului rezonabil” conjunctural si aleatoriu), astfel incat, justitiabilii sa aiba o prevuzibilitate a procedurilor;
– Durata astfel prevazuta sa fie adecvata pricinii, sa asigure cea mai mare eficienta;
– Supravegherea de catre instanta a progresului cauzei;
– Definirea unor standarde si obiective pentru utilizarea timpului;
– Fixarea prioritatilor in judecarea cauzelor;
– Organizarea sedintelor de judecata in asa fel incat sa fie redusa incertitudinea privind ora la care persoanele citate vor fi efectiv chemate in fata instantei;
– Monitotizarea cauzelor prin sisteme informatice;
– Sanctionarea celor care isi exercita drepturile procesuale „in mod manifest si abuziv”;
– In cazul intarzierilor trebuie sa se intervina eficient si prompt, prin masuri adecvate;
– Acordarea unei atentii prioritare calitatii hotararilor de la judecatorii. [M. Fodor, Drept procesual civil. Teoria generala. Judecata in prima instanta. Caile de atac. Mijloace procesuale de asigurare a unei practici judiciare unitare. Proceduri speciale. Arbitraj. Reglementare, doctrina, grile, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2014, p. 88-89]