(1) Intervenientul devine parte in proces numai dupa admiterea in principiu a cererii sale.
(2) Intervenientul va prelua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de interventie sau cel mai tarziu pana la primul termen de judecata ulterior admiterii cererii de interventie. Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de el.
(3) In cazul interventiei principale, dupa admiterea in principiu, instanta va stabili un termen in care trebuie depusa intampinarea.
Odata ce s-a admis in principiu cererea de interventie, tertul intervenient devine parte in proces si ia procedura din starea in care se afla. In acelasi timp, instanta de judecata este investita si cu solutionarea cererii de interventie, ceea ce inseamna o extindere a cadrului procesual in privinta partilor, precum si a obiectului, in cazul interventiei principale. Totodata, in cauza va avea loc o prorogare de competenta, in sensul ca instanta sesizata cu judecarea cererii principale devine competenta sa se pronunte si asupra cererii de interventie principala sau accesorie.
Introducerea unei cereri de interventie principala determina intreruperea cursului prescriptiei extinctive in privinta pretentiilor deduse judecatii de intervenient, cu conditia ca cererea sa nu fie respinsa, anulata, perimata ori tertul sa fi renuntat la judecarea acesteia. Acest efect este propriu actiunii civile exercitate pe cale principala sau prin intermediul unei interventii in interes propriu, ni si al celei accesorii. Cu toate acestea, daca reclamantul, in termen de 6 luni de la data cand hotararea de respingere sau de anulare a ramas definitiva, introduce o noua cerere, prescriptia este considerata intrerupta prin cererea precedenta, cu conditia insa ca noua cerere sa fie admisa (art. 2539 NCC).
Formularea interventiei principale are ca efect incetarea bunei-credinte a posesorului, care va fi obligat la restituirea fructelor si face sa curga dobanzile pentru creantele in bani. [G. C. Frentiu, D. L. Baldean, Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat, Editura Hamangiu 2013, p. 106]
Intrucat tertul intervenient devine parte in proces numai dupa admiterea in principiu a cererii sale de interventie in interes propriu, iar din acest moment instanta este legal sesizata si cu judecarea unei asemenea cereri, suntem de parere ca o cerere de interventie in interes propriu nu poate fi anulata ca netimbrata anterior admiterii sale in principiu. Chiar daca odata cu depunerea sa intervenientul are obligatia sa achite taxa judiciara de timbru aferenta pretentiilor sale, sanctiunea anularii pentru neindeplinirea acestei obligatii nu poate interveni decat dupa momentul la care insatanta este investita cu judecarea cererii de interventie, moment care, asa cum aratam, este reprezentat de admiterea cererii de interventie in interes propriu. [G. C. Frentiu, D. L. Baldean, Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat, Editura Hamangiu 2013, p. 106]
Daca in proces este admisa in principiu si o alta cerere de interventie principala, intervenientul principal va putea administra dovezi si impotriva acesteia, pentru ca are interes sa obtina respingerea ei. [M. Tabarca in Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Vol. I – art. 1-526. Coordonatori V. M. Ciobanu, M. Nicolae, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2013, p. 197]
Dupa admiterea in principiu a cererii de interventie principala, instanta are obligatia acordarii unui termen pentru formularea si depunerea intampinarii, cu exceptia cazului in care partile prezente declara in mod expres ca nu solicita amanarea cauzei in acest scop sau a ipotezei in care partile initiale au formulat deja intampinare in cauza, avand in vedere ca cererea de interventie le-a fost comunicata inainte de discutarea admisibilitatii sale in principiu, conferindu-le astfel posibilitatea intocmirii acestui act de procedura.[D. N. Theohari in Noul Cod de procedura civila. Comentariu pe articole. Vol. I. Art. 1-526, coordonator G. Boroi, Editura Hamangiu 2013, p. 186]
Intervenientul principal are posibilitatea formularii unei cereri de chemare in judecata a altor persoane sau de chemare in garantie, insa nu si o cerere de aratare a titularului dreptului, intrucat aceasta poate fi formulata exclusiv de catre o parte figurand in calitate de parat, potrivit art, 75 NCPC. [D. N. Theohari in Noul Cod de procedura civila. Comentariu pe articole. Vol. I. Art. 1-526, coordonator G. Boroi, Editura Hamangiu 2013, p. 187]
Intervenientul accesoriu nu poate formula cerere de chemare in garantie, intrucat nu exista riscul obligarii sale la plata unor despagubiri in litigiul in care a intervenit si nici cel al respingerii unui drept propriu, imprejurare care ar putea da nastere obligatiei de dezdaunare, intrucat cererea sa de interventie accesorie constituie doar o simpla aparare.[D. N. Theohari in Noul Cod de procedura civila. Comentariu pe articole. Vol. I. Art. 1-526, coordonator G. Boroi, Editura Hamangiu 2013, p. 187]