(1) Instanta de executare este judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului, in afara cazurilor in care legea dispune altfel. Daca domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului nu se afla in tara, este competenta judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului, iar daca acesta nu se afla in tara, judecatoria in a carei circumscriptie se afla sediul biroului executorului judecatoresc investit de creditor.
(2) Schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, dupa caz, al creditorului dupa inceperea executarii silite nu atrage schimbarea competentei instantei de executare.
(3) Instanta de executare solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante sau organe.
(4) Daca prin lege nu se dispune altfel, instanta de executare se pronunta prin incheiere executorie, care poate fi atacata numai cu apel, in termen de 10 zile de la comunicare.