(1) Daca tertul poprit nu isi indeplineste obligatiile ce ii revin pentru efectuarea popririi, inclusiv in cazul in care, in loc sa consemneze suma urmaribila, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmaritor, debitorul sau executorul judecatoresc, in termen de cel mult o luna de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate sesiza instanta de executare, in vederea validarii popririi.
(2) In cazul cand asupra aceleiasi sume datorate de tertul poprit exista mai multe popriri, care nu au fost executate de catre acesta, validarea lor se va putea judeca printr-o singura hotarare.
(3) Instanta ii va cita pe creditorul urmaritor si pe cei intervenienti, daca este cazul, precum si pe debitorul si tertul poprit si, la termenul fixat pentru judecarea cererii de validare, va putea dispune administrarea oricarei probe necesare solutionarii acesteia, care este admisibila potrivit normelor de drept comun. In instanta de validare, tertul poprit poate opune creditorului urmaritor toate exceptiile si mijloacele de aparare pe care le-ar putea opune debitorului, in masura in care ele se intemeiaza pe o cauza anterioara popririi.
(4) Daca din probele administrate rezulta ca tertul poprit ii datoreaza sume de bani debitorului, instanta va da o hotarare de validare a popririi, prin care il va obliga pe tertul poprit sa ii plateasca creditorului, in limita creantei, suma datorata debitorului, iar, in caz contrar, va hotari desfiintarea popririi.
(5) Poprirea infiintata asupra unei creante cu termen sau sub conditie va putea fi validata, dar hotararea nu va putea fi executata decat dupa ajungerea creantei la termen sau, dupa caz, la data indeplinirii conditiei.
(6) Daca sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideaza atat pentru sumele ajunse la scadenta, cat si pentru cele care vor fi scadente in viitor, in acest ultim caz validarea producandu-si efectele numai la data cand sumele devin scadente. In cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pentru sumele viitoare, instanta va dispune mentinerea popririi pana la realizarea integrala a creantei.
(7) Daca poprirea a fost infiintata asupra unor bunuri mobile incorporale care se aflau, la data infiintarii ei, in mainile tertului poprit, instanta va hotari vanzarea lor.
(8) Daca poprirea a fost infiintata asupra unor bunuri mobile incorporale datorate debitorului, dar care, la data validarii, nu se mai aflau in posesia tertului, acesta va fi obligat, prin hotararea de validare, la plata contravalorii acestor bunuri, caz in care va fi urmarit direct de catre executorul judecatoresc.
(9) Tertul poprit care, cu rea-credinta, a refuzat sa isi indeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi va putea fi amendat, prin aceeasi hotarare de validare, cu o suma cuprinsa intre 2.000 lei si 10.000 lei.
Poprirea reprezintă o formă a executării silite indirecte prin care se valorifică sumele de bani, titlurile de valoare ori alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de către o terţă persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în baza unor raporturi juridice existente, creditorul subrogându-se în drepturile debitorului său, temporar şi condiţionat.
Pentru înfiinţarea popririi textul legal impune două condiţii esenţiale şi anume : 1) să existe o creanţă rezultată dintr-un raport obligaţional creat între debitorul popritor şi debitorul poprit; 2) să existe o creanţă rezultată dintr-un raport obligaţional creat între debitorul poprit şi terţul poprit, ultimul fiind dator primului.
În ceea ce îl priveşte pe terţul poprit, acesta este terţa persoană care are calitatea de debitor al debitorului poprit.
De regulă, terţ poprit poate fi orice persoană fizică ori juridică de drept public ori de drept privat care, în baza raportului juridic îi datorează debitorului sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile, legătura juridică în baza căreia terţul este obligat fiind cea care îi conferă calitatea de subiect de drept în această procedură.
Însă nu orice legătură juridică poate justifica înfiinţarea popririi în mâinile terţului, ci doar aceea care îi asigură acestuia independenţa faţă de debitor, o poziţie de egalitate în raportul juridic, atât în privinţa pretenţiilor, cât şi în aceea a conduitei părţilor. [Curtea de Apel Constanța, Decizia nr. 3/C/ 2015, portal.just.ro]
In ceea ce priveste solutiile pe care instanta de validare a popririi le-ar putea pronunta, acestea sunt urmatoarele:
– admite cererea creditorului urmaritor si valideaza poprirea infiintata, obligand tertul poprit sa ii plateasca celui dintai, in limita creantei, suma datorata debitorului urmarit, ori de cate ori din probele administrate rezulta existenta unei creante certe pe care tertul poprit o are in raport cu debitorul urmarit, care nu a fost stinsa total sau partial prin nicio modalitate anterior infiintarii popririi si nu se pun probleme de nevalabilitate a titlului executoriu; dupa caz, prin aceeasi hotarare, instanta poate obliga tertul poprit de rea-credinta si la plata unei amenzi judiciare, in conditiile legii;
– respinge cererea creditorului urmaritor si hotaraste desfiintarea popririi, ori de cate ori din probele administrate rezulta ca nu exista o creanta pe care tertul poprit o are in raport cu debitorul urmarit sau nu poate fi dovedita cu certitudine ori se retine, chiar pe cale incidentala, nevalabilitatea titlului executoriu sau incidenta vreunei modalitati de stingere a creantei survenite anterior infiintarii popririi. [G. Raducan in Noul Cod de procedura civila, Comentariu pe articole. Vol. II. Art. 527-1133, coordonator G. Boroi, p. 303]
Chiar dacă la momentul înfiinţării popririi debitorul figura în relaţii contractuale de muncă cu terţul poprit, este necesar ca terţul poprit să datoreze efectiv sume de bani debitorului, pentru a putea fi validată poprirea. În condiţiile în care debitorul nu a mai realizat venituri în baza contractului individual de muncă, lipsind nemotivat de la serviciu, fapt ce a atras după sine desfacerea ulterioară a contractului de muncă, refuzul terţului poprit privind efectuarea popririi pe salariu este îndreptăţit, întrucât la data comunicării adresei de înfiinţare a popririi aceasta nu datora sume de bani. [Tribunalul Caraș-Severin, Decizia nr. 420/A /16 mai 2016, portal.just.ro]
Validarea popririi este o procedură menită să sancţioneze conduita culpabilă a terţului poprit care nu şi-a îndeplinit obligaţiile indicate de art. 787 C.proc.civ., inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit. Astfel, validarea popririi poate fi dispusă chiar în situaţia în care terţul poprit a efectuat plata sumei datorate. Nu se poate susţine că încetarea raporturilor de muncă dintre debitor şi terţul poprit determină o imposibilitate de validare a popririi pentru perioada în care condiţiile indicate de textul legal (art. 790 C. proc. civ.) erau îndeplinite. [Tribunalul Galați, Decizia civilă nr. 466/25.04.2016, portal.just.ro]
Ar putea fi solutionate impreuna cererile de validare a popririi indreptate impotriva mai multor terti, indiferent de situatia juridica mai mult sau mai putin diferita a acestora, deoarece regulile stabilite de art. 59 NCPC in materie coparticipare procesuala pleaca de la premisa existentei unui drept sau a unei obligatii comune ori chiar si a unei stranse legaturi intre drepturile si obligatiile coparticipantilor, chiar daca acestea nu sunt comune, premisa care se regaseste intotdeauna in cazul unei cereri de validare indreptate impotriva mai multor terti. Pe de alta parte, trebuie aduse ca argument suplimentar si dispozitiile art. 653, precum si cele ale art. 788 NCPC [devenit art.789 dupa republicare, s.n. LL], care impun conexarea cererilor de executare, or, pentru identitate de ratiune, o unica instanta sa poata solutiona o cerere de validare care priveste mai multi terti popriti ai aceluiasi debitor. [G. Raducan in Noul Cod de procedura civila, Comentariu pe articole. Vol. II. Art. 527-1133, coordonator G. Boroi, p. 298]
Pot fi executate prin hotararea de validare numai cheltuielile de executare pe care le datoreaza debitorul poprit, fiindca numai fata de acesta actul este unul de executare silita pana la pronuntarea hotararii de validare, nu si cheltuielile de judecata la care poate fi obligat tertul ca urmare a culpei sale de a nu executa obligatiile instituite prin adresa de infiintare a popririi. [I. Rebeca, Poprirea in noul Cod de procedura civila, Editura Hamangiu 2013, p. 144]
Termenul instituit de lege pentru exercitarea dreptului de validare a popririi este un termen imperativ, a cărui nerespectarea atrage decăderea creditorului din dreptul de a mai exercita dreptul procedural menţionat.
În ceea ce privește momentul de la care curge termenul de o lună, raportat la dispozițiile art. 790, 787 C.proc.civ., rezultă că momentul inițial, dies a quo, este reprezentat de expirarea termenului de 5 zile de la data comunicării către terțul poprit a adresei de înființare a poprire. [Judecătoria Turnu Măgurele, Sentința civilă nr. 331/2016, portal.just.ro]
Data de la care începe să curgă termenul pentru formularea cererii de validare a popririi