(1) Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantelor de judecata numai prin consilier juridic sau avocat, in conditiile legii.
(2) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau consilier juridic, in conditiile legii. || A se vedea CCR: Dispoziţiile privind obligativitatea formulării cererii de recurs de către persoana juridică prin avocat sau consilier juridic încalcă Constituţia
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si entitatilor aratate la art. 56 alin. (2).
Condiţiile reprezentării în justiţie prin consilier juridic desemnat de persoana juridică constituită conform prevederilor Legii nr. 31/1990. Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, instituie regula potrivit căreia această profesie poate fi exercitată numai de o persoană fizică, în temeiul fie a unei numiri în funcţie, fie a încheierii unui angajament de muncă, după cum raportul de serviciu se leagă cu o autoritate sau instituţie publică, sau persoană juridică de drept public, fie cu o persoană juridică de drept privat. În prima ipoteză, consilierul juridic are statutul funcţionarului, iar în cea de a doua are calitatea de salariat (articolele 1 şi 2).
Condiţiile dobândirii calităţii de consilier juridic de către persoana fizică mai sus arătată, sunt printre altele ca aceasta să fie cetăţean român cu domiciliul în România, să aibă exerciţiul drepturilor civile şi politice, să fie licenţiat al unei facultăţi de drept şi să nu se afle în vreunul din cazurile de nedemnitate pentru exercitarea profesiei (art. 8).
Statutul profesiei de consilier juridic stabileşte o excepţie potrivit căreia persoana juridică înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, constituită din unul sau mai mulţi consilieri juridici înscrişi în tabloul ţinut de colegiile teritoriale, are caracter de societate profesională. Aceste societăţi profesionale nu pot funcţiona în lipsa avizului de principiu dată de colegiul teritorial care va verifica, în principal: calitatea de consilier juridic conform legii şi Statutului profesiei, a asociatului unic sau a asociaţilor/acţionarilor; obiectul de activitate să fie unic, respectiv activităţi juridice (consultanţă juridică, reprezentare în faţa instanţelor şi a altor instituţii ori persoane etc.). În urma dobândirii personalităţii juridice şi a obţinerii autorizaţiei de funcţionare, a avizului Colegiului, societatea profesională va fi înregistrată obligatoriu, în partea cu destinaţie specială, respectiv Societăţi Profesionale, din Tabloul ţinut de Colegiul Teritorial (art. 21).
Din dispoziţiile Legii nr. 514/2003, rezultă că actul de reprezentare în faţa instanţei poate fi exercitat de către consilierul juridic, care a dobândit această calitate în condiţiile legii.
Deosebit, Statutul profesiei de consilier juridic conferă capacitatea juridică de a efectua acte de reprezentare în instanţă şi persoanelor juridice înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990.
Din ansamblul celor două categorii de prevederi cuprinse în Legea nr. 514/2006 şi Statutul profesiei, rezultă că societăţile profesionale trebuie să fie constituite numai din consilieri juridici, respectiv că exerciţiul actului de reprezentare în faţa instanţei poate fi efectuat numai de o persoană având calitatea de consilier juridic. [Curtea de Apel Timişoara, Secţia a II-a civilă, Decizia civilă nr. 1846/R din 12 decembrie 2013, portal.just.ro]
Reprezentarea convenţională a persoanei juridice de o altă persoană juridică. Persoanele juridice pot fi reprezentante convenţional în instanţă doar prin consilierul juridic sau avocat, iar nicidecum de o altă persoană juridică.
”Prima instanţă:
A anulat cererea formulată de S.C. Eos Ksi România S.R.L în calitate de mandatar al EOS Investment RO Gmbh, pentru învestirea cu formulă executorie a contractului de credit.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că, cererea a fost introdusă de o societate comercială (S.C. „E” S.R.L) în numele altei societăţi comerciale (E. I. RO G.) şi că la dosar există o împuternicire a reprezentaţilor E. Investment RO Gmbh prin care aceştia au împuternicit pe societatea S.C. Eos Ksi România S.R.L să o reprezinte în faţa instanţelor judecătoreşti în vederea recuperării creanţelor cesionate, iar conform procurii, dar şi contractului de cesiune de creanţe, calitatea de reprezentant legal al EOS Investment RO Gmbh ar aparţine dl. C.W. şi dl. H. V.. Astfel, SC Eos Ksi România SRL ar avea calitatea mandatar, deci reprezentant convenţional însă, potrivit art. 84 alin. 1 Cod procedură civilă, persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţei numai prin consilier juridic sau avocat.
Prin urmare, prima instanţă a apreciat că, S.C. Eos Ksi România S.R.L nu poate să reprezinte interesele EOS Fianance Gmbh, în faţa instanţelor, calitatea de reprezentant convenţional al creditoarei putând să o aibă doar un consilier juridic – adică persoană angajată în cadrul societăţii creditoare – sau un avocat, or S.C. Eos Ksi România S.R.L nu este nici una, nici alta.
Instanţa de apel :
Respinge apelul. Tribunalul a reţinut că dispoziţiile art. 86 teza I Cod procedură civilă invocate de apelantă au în vedere întinderea mandatului general şi asupra dreptului de reprezentare în instanţă, doar atunci când acest drept din urmă este expres acordat prin mandat. Art. 86 CPC (cu ambele ipoteze, deci inclusiv cea referire la mandatul general acordat de mandantul ce nu are domiciliu/reşedinţă în ţară sau dacă procura este dată unui prepus) se coroborează cu prevederile art. 84 alin. 1 din acelaşi cod, fără a stabili o excepţie de la această ultimă normă legală.
În plus art. 86 a doua frază CPC are în vedere, în mod evident, doar reprezentarea persoanei fizice, căci textul legal face referire doar la domiciliul sau reşedinţa ce sunt elemente de identificare ale persoanei fizice, iar nu şi a celei juridice.
În mod corect a reţinut prima instanţă incidenţa art. 84 alin. 1 CPC, ce cuprinde regula în materia reprezentării în justiţie a persoanelor juridice, şi anume aceea că aceste persoane pot fi reprezentante convenţional în instanţă doar prin consilierul juridic (angajat cu contract individual de muncă) sau avocat, iar nicidecum de o altă persoană juridică.
Avocatul sau consilierul juridic ce are dreptul să reprezinte persoana juridică, conform art. 84 alin. 1 CPC trebuie să aibă un raport juridic convenţional sau de muncă direct cu persoana reprezentată.
Pe lângă acestea, procura de care se prevalează apelanta nu îi dă dreptul să o reprezinte direct în instanţă pe creditoarea – mandantă, ci doar să angajeze avocaţi pentru a iniţia acţiuni în justiţie contra debitorilor pentru plata creanţelor ce i-au fost cesionate.” [Tribunalul Arad, Hotărârea nr. 420/2015, portal.just.ro]
”Potrivit dispoziţiilor art. 84 alin. 1 C.pr.civ., persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţei de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii.
Se observă că cererea de apel a fost întocmită şi semnată de către mandatar], care la dosarul de fond, a depus, în xerocopie necertificată, procura specială de reprezentare autentificată la notar public.
Tribunalul a reţinut că persoana juridică, în speţă contravenienta SC, nu poate fi reprezentată în faţa instanţei de către o persoană care nu are calitatea de avocat sau consilier juridic – angajat al societăţii comerciale apelante.
Deşi instanţa a pus în discuţie excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant în formularea apelului şi s-a pus în vedere apelantei să facă dovada reprezentării conform dispoziţiilor art. 84 alin. 1 C.pr.civ., la termenul de judecată din data de 01.04.2015, fiind citată cu respectiva menţiune, aceasta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei.
Prin urmare, în baza dispoziţiilor art. 82 alin. 1 C.pr.civ., Tribunalul a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant în formularea apelului şi a anulat cererea de apel, ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant. ”[Tribunalul Caraș Severin, Secţia a II a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, Decizia nr. 353A/29.04.2015, portal.just.ro]