(1) Daca in titlu executoriu nu s-a stabilit ce suma urmeaza a fi platita ca echivalent al valorii bunului in cazul imposibilitatii predarii acestuia sau, dupa caz, echivalentul despagubirilor datorate in cazul neexecutarii obligatiei de a face ce implica faptul personal al debitorului, instanta de executare, la cererea creditorului, va stabili aceasta suma prin hotarare data cu citarea partilor, in termen scurt. In toate cazurile, la cererea creditorului, instanta va avea in vedere si prejudiciile ocazionate prin neexecutarea de bunavoie a obligatiei, inainte ca aceasta sa devina imposibil de executat.
(2) Hotararea este executorie si este supusa numai apelului. Suspendarea executarii acestei hotarari nu se va putea obtine decat cu consemnarea sumei stabilite. Dispozitiile art. 751 si 752 sunt aplicabile in mod corespunzator.
(3) Pe baza cererii prevazute la alin. (1), creditorul va putea infiinta masuri asiguratorii.