Art. 121. Juramantul si declaratia solemna a martorului

(1) In cursul urmaririi penale si judecatii, dupa indeplinirea dispozitiilor art. 119 si 120, organul de urmarire penala si presedintele completului solicita martorului depunerea juramantului sau a declaratiei solemne.

(2) Organul de urmarire penala si presedintele completului il intreaba pe martor daca doreste sa depuna juramant religios sau declaratie solemna.

(3) Textul juramantului este urmatorul: „Jur ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”. Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba in functie de credinta religioasa a martorului.

(4) In timpul depunerii juramantului, cu exceptiile impuse de credinta religioasa, martorul tine mana dreapta pe cruce sau pe Biblie.

(5) In cazul in care martorul alege sa faca o declaratie solemna, textul acesteia este urmatorul: „Ma oblig ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu.”

(6) Dispozitiile alin. (1)-(5) se aplica in mod corespunzator in procedura audierii anticipate, in fata judecatorului de drepturi si libertati.