Art. 19. Obiectul si exercitarea actiunii civile

(1) Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la raspundere civila delictuala a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul actiunii penale.

(2) Actiunea civila se exercita de persoana vatamata sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civila impotriva inculpatului si, dupa caz, a partii responsabile civilmente.

(3) Cand persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa, actiunea civila se exercita in numele acesteia de catre reprezentantul legal sau, dupa caz, de catre procuror, in conditiile art. 20 alin. (1) si (2), si are ca obiect, in functie de interesele persoanei pentru care se exercita, tragerea la raspundere civila delictuala.

(4) Actiunea civila se solutioneaza in cadrul procesului penal, daca prin aceasta nu se depaseste durata rezonabila a procesului.

(5) Repararea prejudiciului material si moral se face potrivit dispozitiilor legii civile.

În cauzele penale având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanţa, soluţionând acţiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârşirea acestor infracţiuni la plata sumelor reprezentând obligaţia fiscală principală datorată şi la plata sumelor reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate, în condiţiile Codului de procedură fiscală – Decizia nr. 17/2015/Dezlegare chestiune de drept

A se vedea Decizia nr. 16/2015/Dezlegare chestiune de drept

Ca urmare a eliminarii rolului activ al instantei de judecata, NCPP nu mai prevede obligatia instantei de a cere persoanei vatamate ca prin reprezentantul sau legal sa prezinte situatia cu privire la intinderea pagubei materiale si a daunelor morale, precum si date cu privire la faptele prin care acestea au fost pricinuite. Pentru acelasi motiv, NCPP nu mai prevede nici obligatia instantei de a se pronunta din oficiu asupra repararii pagubei si a daunelor morale, chiar daca persoana vatamata nu este constituita parte civila. Potrivit noii reglementari, reprezentantul legal al persoanei vatamate sau, dupa caz, procurorul, au obligatia de a se constitui parte civila, in numele persoanei vatamate lipsite de capaitate de exercitiu sau care are capacitate de exercitiu restransa, pana la inceperea cercetarii judecatoresi. [Gh. Serban in Noul Cod de procedura penala. Note. Corelatii. Explicatii. Coordonator Petre Buneci, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2014, p. 33-34]

Înşelăciune. Elementele prejudiciului. Răspundere delictuală vs răspundere contractuală. ”Instanţa de apel reţine că în probaţiune, tribunalul a solicitat societăţilor de leasing să comunice valoarea finanţată a autovehiculelor (înţelegând prin aceasta partea din valoarea de achiziţie a automobilelor achitată de societăţile de leasing cu ocazia încheierii contractelor de leasing financiar), numărul de rate achitate de utilizatori, care este valoarea capitalului achitat din valoarea finanţată (nu şi dobânda), precum şi soldul din capital, respectiv comunicarea recuperării autovehiculului.
De remarcat este în esenţă faptul că societăţile de leasing au considerat că este cazul să solicite contravaloarea tuturor ratelor de leasing neachitate de către utilizatori, acestea incluzând şi dobânda (o rată = capital + dobândă), însă aceste pretenţii ţin de răspunderea contractuală, specifică altor ramuri de drept, şi nu de cea delictuală. Or, potrivit jurisprudenţei în materie, legiferată în Noul Cod de procedură penală, acţiunea civilă din cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a inculpatului şi a părţii responsabile civilmente.
Prejudiciul creat de inculpaţi constă doar din valoarea finanţată a autovehiculului, adică din suma achitată efectiv de societatea de leasing la achiziţionarea de la reprezentanţele auto a autovehiculelor de lux, vehicule cumpărate pentru a fi apoi cedate spre folosinţă în leasing utilizatorilor, din care urmează a se scădea valoarea capitalului din fiecare rată de leasing achitată de utilizator. Nu se va scădea şi dobânda deoarece achitarea ei ţine de contractul de leasing şi nu de valoarea efectivă a autovehiculului.” [Curtea de Apel Cluj, Secţia penală şi de minori, Decizia nr. 688/A din 3 septembrie 2014, www.curteadeapelcluj.ro]