(1) Darea in urmarire se solicita si se dispune pentru identificarea, cautarea, localizarea si prinderea unei persoane in scopul aducerii acesteia in fata organelor judiciare ori punerii in executare a anumitor hotarari judecatoresti.
(2) Darea in urmarire se solicita si se dispune in urmatoarele cazuri:
a) nu s-a putut executa un mandat de arestare preventiva, un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, o masura educativa privativa de libertate, masura internarii medicale sau masura expulzarii, intrucat persoana fata de care s-a luat una dintre aceste masuri nu a fost gasita;
b) persoana a evadat din starea legala de retinere sau detinere ori a fugit dintr-un centru educativ, centru de detentie sau din unitatea in care executa masura internarii medicale;
c) in vederea depistarii unei persoane urmarite international despre care exista date ca se afla in Romania.
(3) Darea in urmarire se solicita de:
a) organul de politie care a constatat imposibilitatea executarii masurii prevazute la alin. (2) lit. a);
b) administratia locului de detinere, centrul educativ sau unitatea medicala prevazuta la alin. (2) lit. b);
c) organul judiciar competent potrivit legii speciale, in cazul prevazut la alin. (2) lit. c);
(4) Darea in urmarire se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Politiei Romane.
(5) Ordinul de dare in urmarire se comunica in cel mai scurt timp organelor competente sa elibereze pasaportul, care au obligatia sa refuze eliberarea pasaportului sau, dupa caz, sa ridice provizoriu pasaportul pe durata masurii, precum si organelor de frontiera pentru darea in consemn.
(6) De asemenea, ordinul de dare in urmarire se comunica in copie:
a) celui in fata caruia urmeaza sa fie adusa persoana urmarita in momentul prinderii;
b) organului judiciar competent care supravegheaza activitatea de urmarire a persoanei date in urmarire.