Dispunatorul poate stipula ca substituitul sa fie gratificat cu ceea ce ramane, la data decesului instituitului, din donatiile sau legatele facute in favoarea acestuia din urma.
Spre deosebire de substitutia fideicomisara, unde instituitul are obligatia de administrare a bunurilor obiect al liberalitatii, fara a avea drept de dispozitie juridica, deci fara a avea dreptul sa incheie acte de instrainare a bunului, in cazul liberalitatilor reziduale, instituitul poate dispune de bunurile obiect al liberalitatii in mod neingradit, prin acte cu titlu oneros sau, daca nu i s-a intezis expres de dispunator, prin donatii, pe tot parcursul vietii sale. Prin urmare, bunurile obiect al liberalitatii reziduale nu sunt indisponibilizate. [G.C. Frentiu, Comentariile Codului civil. Liberalitatile. Testamentul. Rezerva succesorala. Reductiunea liberalitilor excesive, Editura Hamangiu 2013, p. 32]