(1) Revocarea judecatoreasca a legatului poate fi ceruta in cazul neindeplinirii, fara justificare, a sarcinii instituite de testator. Neindeplinirea fortuita a sarcinii poate atrage revocarea numai daca, potrivit vointei testatorului, eficacitatea legatului este conditionata de executarea sarcinii.
(2) Revocarea judecatoreasca a legatului poate fi solicitata si pentru ingratitudine in urmatoarele cazuri:
a) daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat;
b) daca legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de testator ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului.
O problema interesanta este aceea de a sti ce se intampla in situatia in care testatorului i se naste un copil dupa redactarea testamentului. Evident, testatorul poate revoca legatul, iar daca nu o face, dispozitia testamentara urmeaza sa fie executata (bineinteles, in limita cotitatii disponibile, copilul fiind mostenitor rezervatar). Revocarea judecatoreasca nu poate interveni in aceasta ipoteza; cauzele care o justifica sunt limitativ prevazute de lege, iar legatarului nu i se poate imputa nicio culpa.
Este insa posibil ca testatorul sa nu fi cunoscut sarcina femeii si primul lui copil sa se nasca postum. Avand in vedere aceasta ipoteza – care nu poate sa nu dea de gandit – s-au cautat solutii pentru ineficientizarea legatului, fie prin nulitate pe motiv de eroare asupra cauzei (credinta gresita a testatorului ca nu va avea copil), fie prin caducitatea (sau nulitatea) legatului pentru disparitia cauzei impulsive si determinante, fie facand apel la notiunea legatului facut sub conditia rezolutorie tacita ca testatorul nu va avea copil.
Fara a intra in analiza acestor teorii, mentionam ca parerile „cauzaliste” nu pot fi acceptate fara rezerve, intrucat cauza este un element necesar la formarea actului juridic, eroarea asupra cauzei sau lipsa ei ar putea fi avuta in vedere numai daca, fara stirea testatorului, copilul ar fi fost conceput in momentul redactarii testamentului (ceea ce, de regula, nu este cazul). Inclinam deci sa impartasim teoria conditiei rezolutorii; in functie de imprejurarile concrete ale cauzei deduse judecatii se poate prezuma ca testatorul a consimtit legatul sub conditia rezolutorie negativa tacita de a nu avea copil. In consecinta, interpretand vointa testatorului, instanta poate constata ca nasterea copilului a atras dupa sine desfiintarea legatului cu efect retroactiv, de la data deschiderii mostenirii. [Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral, Editia a III-a, actualizata si completata, Vol. II. Mostenirea testamentara, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2014, p. 165]
Din coroborarea dispozitiilor art. 1069 C. civ., cu cele ale art. 1070 C. civ., deducem ca faptele de ingratitudine pot fi produse atat inainte, cat si dupa moartea testatorului, insa pentru cele comise inainte de data deschiderii succesiunii nu este reglementata institutia iertarii legatarului – reglementarea inlaturarii efectelor nedemnitatii fiind de stricta interpretare si aplicare si, prin urmare, neaplicabila in aceasta situatie. [A.N. Gheorghe, Manual de drept succesoral, Editura Hamangiu, 2013, p. 119]