(1) Mostenitorii universali si cu titlu universal contribuie la plata datoriilor si sarcinilor mostenirii proportional cu cota succesorala ce ii revine fiecaruia.
(2) Inainte de partajul succesoral, creditorii ale caror creante provin din conservarea sau din administrarea bunurilor mostenirii ori s-au nascut inainte de deschiderea mostenirii pot cere sa fie platiti din bunurile aflate in indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silita asupra acestor bunuri.
(3) Regula divizarii de drept a pasivului succesoral nu se aplica daca:
a) obligatia este indivizibila;
b) obligatia are ca obiect un bun individual determinat ori o prestatie determinata asupra unui astfel de bun;
c) obligatia este garantata cu o ipoteca sau o alta garantie reala, caz in care mostenitorul care primeste bunul afectat garantiei va fi obligat pentru tot, insa numai in limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului mostenirii se reduce corespunzator;
d) unul dintre mostenitori este insarcinat, prin titlu, sa execute singur obligatia. In acest caz, daca titlul il reprezinta testamentul, scutirea celorlalti mostenitori constituie o liberalitate, supusa reductiunii daca este cazul.
Pasivul succesoral e alcatuit din datoriile succesiunii si sarcinile succesiunii. Datoriile succesiunii reprezinta obligatiile patrimoniale contractate de catre de cuius in timpul vietii, care nu au fost aduse la indeplinire de catre acesta si care nu se sting prin moartea sa (indiferent de izvorul lor: delictual, contractual, legal). Sarcinile succesiunii sunt obligatii care se nasc in persoana mostenitorului la data deschiderii succesiunii si care sunt strans legate de aceasta succesiune (de exemplu, cheltuielile de inmormantare, cheltuieli prilejuite de conservarea/administrarea/lichidarea patrimoniului succesoral, cheltuieli necesare partajului, legatele cu titlu particular avand ca obiect bunuri de gen/bunul altuia, sarcinile impuse legatarilor). [C. Macovei, M.C. Dobrila in Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2012, p. 1201]