In intelesul dispozitiilor art. 1.375 si 1.376, are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, in temeiul unei dispozitii legale sau al unui contract ori chiar numai in fapt, exercita in mod independent controlul si supravegherea asupra animalului sau a lucrului si se serveste de acesta in interes propriu.
Paza juridica se deosebeste de paza materiala asupra unui lucru. Paza juridica este puterea de directie, control si supraveghere pe care o persoana o exercita in drept sau in fapt,in mod independent, asupra lucrului de care se serveste direct sau indirect in interes propriu. Prin paza mareriala intelegem tot o putere de directie, control si supraveghere pe care o persoana o exercita asupra unui lucru, sub autoritatea pazitorului juridic si in interesul altuia. Asadar, pazitorul material al lucrului nu exercita respectiva putere in mod independent si nici in interesul sau; el supravegheaza, controleaza si directioneaza lucrul la ordinele si instructiunile pazitorului juridic si in interesul acestuia. Adeseori se intampla ca paza juridica si paza materiala sa fie exercitate de una si aceeasi persoana. Sunt insa situatii foarte frecvente in care paza materiala se exercita de catre o alta persoana decat pazitorul juridic, cum este, de exemplu, prepusul acestuia. Pazitorul material nu raspunde niciodata in baza art. 1376 alin. (1) C. civ.; el poate sa raspunda numai pentru fapta proprie in conditiile art. 1357 si urm. C. civ. Obligatia de reparare a prejudiciului cauzat de lucru, in baza art. 1376 alin. (1), revine numai pazitorului sau juridic. [L. Pop, I.F. Popa, S.I. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligatiile, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2012, p. 496-497]
Proprietarul, titularul unui alt drept real sau posesorul poate transmite paza juridica asupra lucrului, atunci cand legea nu interzice, unei alte persoane, prin acte juridice, adica prin contracte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Asemenea acte juridice sunt: inchirierea, comodatul, depozitul, contractul de transport, locatia de gestiune etc. Asadar, paza juridica a lucrului se transmite detentorului precar – chirias, comodatar, depozitar, transportator etc. – in toate acele situatii cand el dobandeste dreptul personal de a exercita, in mod independent, directia, supravegherea si controlul lucrului. In toate situatiile de acest fel, se sustine ca paza juridica a lucrului poate fi, adesea, scindata intre proprietar sau posesor si detentorul precar. Astfel paza juridica a structurii lucrului ramane la proprietar sau la posesor, iar paza juridica a utilizarii sau pastrarii acestuia este in sarcina detentorului precar. De aici consecinta care se impune. Daca se va dovedi ca prejudiciul se datoreaza unui viciu intern al lucruluisau, in general, este legat de structura lui, raspunderea se va angaja in persoana proprietarului sau posesorului. Dimpotriva, daca lucrul provoaca un prejudiciu din cauza modului in care este pastrat sau utilizat, raspunderea revine detentorului precar: chiriasului, comodatarului, transportatorului, depozitarului etc. De pilda, daca un recipient explodeaza in cursul transportului din cauza unui viciu intern, raspunderea pentru prejudiciul cauzat tertilor revine proprietarului, care este pazitorul juridic al structurii lucrului; dimpotriva, atunci cand explozia recipientului se datoreaza unei manevre defectuoase efectuata de transportator, raspunderea se angajeaza in sarcina acestuia, deoarece el este pazitorul „comportamentului” sau „conservarii” lucrului. [L. Pop, I.F. Popa, S.I. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligatiile, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2012, p. 498-499]
Cât priveşte dovedirea calităţii de paznic juridic, victima beneficiază de prezumţia de pază, care se referă la proprietarul lucrului ori la ceilalţi titulari de drepturi reale asupra acestuia. Revine proprietarului ori, după caz, altui titular al dreptului real, să facă dovada că paza juridică a fost transmisă ori a fost preluată pe alte căi, de către o altă persoană, precum şi a existenţei unor cauze exoneratoare de răspundere pentru a înlătura prezumţiile de răspundere care decurg din lege. [Tribunalul Dolj, Decizia nr. 211/2013, portal.just.ro]