Art. 1.772. Notiune

(1) Contractul de report este acela prin care reportatorul cumpara de la reportat cu plata imediata titluri de credit si valori mobiliare circuland in comert si se obliga, in acelasi timp, sa revanda reportatului titluri sau valori mobiliare de aceeasi specie, la o anumita scadenta, in schimbul unei sume determinate.

(2) Contractul de report se incheie prin remiterea titlurilor sau valorilor mobiliare, iar daca acestea sunt nominative, prin indeplinirea formalitatilor necesare pentru transmiterea lor.

Principala asemanare dintre contractul de vanzare-cumparare cu pact de rascumparare si contractul de report o constiuie faptul ca ambele contracte presupun restituirea bunurilor catre transmitator la incetarea raporturilor juridice; vanzarea cu pact de rascumparare obliga pe cumparator sa restituie bunurile catre vanzator, iar reportul obliga pe reportator sa restituie titlurile si valorile mobiliare catre reportat. [L. Stanciulescu, V. Nemes, Dreptul contractelor civile si comerciale in reglementarea noului Cod civil, Editura Hamangiu 2013, p. 202]

Vanzarea cu pact de rascumparare nu creeaza nicio alta obligatie in sarcina vanzatorului decat aceea de a restitui pretul echivalent al bunului rascumparat, in schimb, reportul obliga pe reportat la restituirea tuturor varsamintelor pe care le-a efectuat reportatorul in contul titlurilor sau valorilor mobiliare pe care le-a detinut in report.
Pactul de rascumparare produce efecte numai daca a fost stabilit in mod expres prin conventia partilor, reportatorul trebuie sa restituie titlurile si valorile mobiliare detinute in report chiar daca aceasta mentiune nu este prevazuta in contract, deoarece obligatia de restituire este consacrata ope legis.
Pactul de rascumparare obliga la restituirea aceluiasi bun care a format obiectul vanzarii cu o astfel de clauza, in timp ce reportul obliga la restituirea unor titluri sau valori de aceeasi specie si nu in individualitatea lor.
Clauza de rascumparare trebuie exercitata inauntrul termenului prevazut in contractul de vanzare-cumparare, care nu poate fi mai mare de 5 ani, in schimb, pentru report, legea nu prevede un anumit termen, ceea ce inseamna ca aceasta chestiune este lasata la aprecierea exclusiva a partilor contractante. [L. Stanciulescu, V. Nemes, Dreptul contractelor civile si comerciale in reglementarea noului Cod civil, Editura Hamangiu 2013, p. 202]