(1) In lipsa unei stipulatii contrare, imprumutul se prezuma a fi cu titlu gratuit.
(2) Pana la proba contrara, imprumutul care are ca obiect o suma de bani se prezuma a fi cu titlu oneros.
Contractul de imprumut, ca varietate a contractului de credit, este prin natura lui un contract cu executare uno ictu, iar faptul ca banca işi asuma o obligaţie care se executa dintr-o data, iar cealalta parte işi asuma o obligaţie de restituire succesiva nu face ca natura acestuia sa fie succesiva, ştiut fiind ca acesta nu poate sa aiba natura dubla, cu executare dintr-o data pentru o parte şi cu executare succesiva pentru cealalta parte, restituirea creditului cu dobanda in rate lunare nefiind decat o modalitate de executare a obligaţiei, obligaţia de restituire fiind unica, ratele succesive alcatuind prin natura lor un tot unitar.
Prin urmare, in cazul constatarii nulitaţii clauzei referitoare la perceperea comisionului de risc se naşte şi obligaţia de restituire a ceea ce s-a prestat in temeiul acesteia, nulitatea producand efecte retroactive de la data incheierii contractului, sumele achitate cu titlul de comision de risc fiind considerate ca nedatorate in baza principiului quod nullum est nullum producit effectum. [ICCJ, Secţia a II-a civila, Decizia nr. 760 din 27 februarie 2014, www.scj.ro]