(1) Asiguratul este obligat sa comunice asiguratorului producerea riscului asigurat, in termenul prevazut in contractul de asigurare.
(2) In caz de neindeplinire a obligatiei prevazute la alin. (1), asiguratorul are dreptul sa refuze plata indemnizatiei, daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei.
(3) Comunicarea producerii riscului asigurat se poate face si catre brokerul de asigurare care, in acest caz, are obligatia de a face la randul sau comunicarea catre asigurator, in termenul prevazut in contractul de asigurare.
Asiguratorul, pentru a fi scutit de plata despagubirilor, va trebui sa dovedeasca faptul ca datorita necomunicarii nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei. Interpretarea corecta a textului art. 2207 alin. (2) C.civ. obliga la concluzia ca cele doua conditii trebuie indeplinite cumulativ. Inseamna ca lipsa oricareia dintre cele doua cerinte prevazute de lege obliga asiguratorul la despagubiri. [L. Stanciulescu, V. Nemes, Dreptul contractelor civile si comerciale in reglementarea noului Cod civil, Editura Hamangiu 2013, p. 500]
Desi nu se prevede expres, comunicarea producerii evenimentului se realizeaza in scris la sediul asiguratorului sau brokerului de asigurare, inregistrarea acesteia facand dovada indeplinirii obligatiei de catre asigurat. Comunicarea trebuie sa cuprinda datele pe care asiguratul le cunoaste referitoare la plata producerii evenimentului, locul, imprejurarile producerii daca le cunoaste si eventual persoana vinovata de producerea evenimentului, daca sunt implicate si alte terte persoane. [E. Madularescu in Noul Cod civil. Comentarii, doctrina si jurisprudenta, vol. III, Editura Hamangiu 2012, p. 591]