(1) Vanzarea bunurilor este comercial rezonabila daca are loc:
a) in modul in care se dispune in mod obisnuit de bunuri de acelasi fel pe o piata organizata;
b) la pretul stabilit pe o piata organizata si valabil in momentul vanzarii;
c) in conformitate cu practicile comerciale rezonabile urmate de cei care vand in mod obisnuit bunuri de acelasi fel;
d) in conformitate cu regulile stabilite prin contractul de ipoteca, atunci cand nu exista o piata organizata pentru bunul ipotecat sau daca nu exista practici comerciale standardizate.
(2) In conditiile prevazute la alin. (1), simplul fapt ca se putea obtine un pret mai mare daca vanzarea ar fi avut loc in alt moment sau printr-o alta metoda decat cea aleasa de creditor nu face ca vanzarea sa nu fie considerata comercial rezonabila.
Raspunde exigentei de rezonabilitate comerciala si vanzarea efectuata in conformitate cu regulile stabilite prin contractul de ipoteca, sub conditia sa nu existe o piata organizata pentru valorificarea bunului ipotecat sau practici comerciale standardizate. [L. Pop, I.F. Popa, S.I. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligatiile, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2012, p. 839]