(1) Legea aplicabila regimului matrimonial este legea aleasa de soti.
(2) Ei pot alege:
a) legea statului pe teritoriul caruia unul dintre ei isi are resedinta obisnuita la data alegerii;
b) legea statului a carui cetatenie o are oricare dintre ei la data alegerii;
c) legea statului unde isi stabilesc prima resedinta obisnuita comuna dupa celebrarea casatoriei.
O conventie privind legea aplicabila regimului matrimonial nu presupune in mod necesar ca sotii sa aiba un regim matrimonial conventional, ci poate privi, conventia de alegere a legii aplicabile, in egala masura, legea statului a carui regim matrimonial de drept comun le va fi incidenta. In cazul a doi soti, unul de cetatenie germana, celalalt de cetatenie romana, cu resedinta obisnuita in Germania, care nu au incheiat o conventie matrimoniala, regimul lor matrimonial este cel de drept comun. Daca acesti soti aleg ca legea germana sa guverneze regimul lor matrimonial, inseamna ca sunt casatoriti sub regimul matrimonial al participarii la achizitii, regimul de drept comun in Germania. Daca opteaza ca legea romana sa le fie legea aplicabila, regimul lor matrimonial este al comunitatii legale, acesta fiind regimul matrimonial de drept comun in dreptul nostru intern. In exemplul dat, prin faptul alegerii legii aplicabile regimul matrimonial, in lipsa unei conventii matrimoniale, sotii opteaza, implicit, pentru un anumit regim matrimonial de drept comun. [E. Florian, Regimuri matrimoniale, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2015, p. 197]