(1) Nasterea, continutul si stingerea drepturilor de autor asupra unei opere de creatie intelectuala sunt supuse legii statului unde aceasta a fost pentru intaia oara adusa la cunostinta publicului prin publicare, reprezentare, expunere, difuzare sau in alt mod adecvat.
(2) Operele de creatie intelectuala nedivulgate sunt supuse legii nationale a autorului.
Vechea reglementare cuprinsa in art. 62-63 din Legea nr. 105/1992 continea reglementari exprese relative la legea aplicabila reparatiei materiale si morale, precum si cu privire la ocrotirea drepturilor strainilor.
Codul civil nu mai retine aceste dispozitii, insa aplicarea lor rezulta din interpretarea reglementarilor generale privind obligatiile extracontractuale.
In acest sens, apreciem ca obtinerea reparatiei materiale si morale este supusa legii statului unde a avut loc incalcarea dreptului de autor sau de proprietate industriala. Desi, fapta ilicita de incalcare a drepturilor de proprietate intelectuala precum si obligatia de reparatie sunt supuse legii locului incalcarii – „lex loci delicti commissi”. Aceasta lege reglementeaza si prejudiciul, chiar daca rezultatul pagubitor se produce in alta tara decat cea unde a avut loc incalcarea. [N. Diaconu, Drept international privat, Editura Universitara, Bucuresti 2013 p. 318]