(1) Instrainatorul poate sa ceara rezolutiunea contractului in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate de catre dobanditor.
(2) Atat instrainatorul, cat si tertul, daca inalienabilitatea s-a stipulat in favoarea acestuia, pot sa ceara anularea actului de instrainare subsecvent incheiat cu nerespectarea clauzei.
(3) Nu pot fi supuse urmaririi bunurile pentru care s-a stipulat inalienabilitatea, cat timp clauza produce efecte, daca prin lege nu se prevede altfel.
Daca se instituie o ipoteca, ea va fi valabila numai ca ipoteca asupra unui bun viitor, intrucat, fiind vorba de o clauza voluntara de inalienabilitate, limitata in timp, ipoteca isi va produce efectul dupa incetarea efectului clauzei. [V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2013, p. 109]
Atunci cand bunul afectat de inalienabilitate face obiectul unei garantii reale, spre exemplu a unei ipoteci mobiliare, de asemenea, clauza de inalienabilitate este ineficienta. [I. Sferdian, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura Hamangiu 2013, p. 173]
S-a apreciat ca efectul clauzei voluntare de inalienabilitate vizeaza nu doar instrainarea, urmarirea sau grevarea dreptului real principal cu o ipoteca, ci si incheierea unui antecontract de instrainare sau o promisiune de ipoteca. Solutia este corecta in masura in care momentul executarii acestor promisiuni ar fi inainte de expirarea duratei clauzei, dar nimic nu se opune ca aceste contracte sa fie executate imediat dupa expirarea duratei clauzei, daca executarea mai prezinta interes in acel moment. [V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2013, p. 109]
Inalienabilitatea si, implicit, insesizabilitatea, impiedica functionarea la nivelul intregului patrimoniu, a subrogatiei reale universale care asigura si permite gajul general al creditorilor chirografari. Lucrul gravat de inalienabilitate este sustras, pe durata functionarii clauzei, garantiei comune a creditorilor chirografari. Aceasta esplicatie este consecinta caracterului propter rem al indisponibilizarii. [I. Sferdian, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura Hamangiu 2013, p. 175]
Privitor la sactiunile de drept civil aplicabile in materie, sub titulatura “sanctiunii pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate”, art. 629 NCC prevede unele reguli speciale numai acesteia. Astfel, potrivit alin. (1), instrainatorul poate sa ceara rezolutiunea contractului in ipoteza incalcarii clauzei de inalienabilitate de catre debitorul sau. In realitate, (…), intr-o asemenea ipoteza, instrainatorul poate sa obtina rezolutiunea contractului, deoarece aceasta opereaza nu numai prin intentarea unei actiuni in justitie cu acest obiect, ci poate opera si prin declaratia unilaterala de rezolutie in conditiile prevazute de art. 1552 NCC, precum si in temeiul unui pact comisoriu prevazut de parti in acest scop, in baza dispozitiilor art. 1553 NCC. [C. Birsan, Drept civil. Drepturile reale principale in reglementarea noului Cod civil, Editura Hmangiu 2013, p. 96]
Atunci cand clauza a fost stipulata printr-un contract, instrainatorul poate sa aleaga intre sanctiunea rezolutiunii acestui contract si sanctiunea anularii contractului subsecvent. [V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2013, p. 121]