(1) Actiunea confesorie de superficie poate fi intentata impotriva oricarei persoane care impiedica exercitarea dreptului, chiar si a proprietarului terenului.
(2) Dreptul la actiune este imprescriptibil.
In continuarea practicii judiciare si a doctrinei, se consacra imprescriptibilitatea dreptului la actiunea confesatorie [art. 696 alin. (2)]; textul trebuie nuantat prin prisma dispozitiilor art. 694 NCC, care prevad o durata maxima a dreptului de superficie (99 de ani); dreptul la actiune este recunoscut superficiarului pe toata durata de existenta a dreptului de superficie. La incetarea dreptului de superficie, se stinge si actiunea in justitie care il ocroteste. [F. Morozan in Noul Cod civil. Comentarii, doctrina si jurisprudenta, vol. I, Editura Hamangiu 2012, p. 1005]