(1) Uzufructuarul are dreptul sa incaseze capitalul si sa perceapa dobanzile creantei si sa indeplineasca toate actele necesare pentru conservarea ori incasarea dobanzilor. Titularul dreptului de creanta poate face toate actele de dispozitie care nu aduc atingere drepturilor uzufructuarului.
(2) Dupa plata creantei, uzufructul continua asupra capitalului, cu obligatia uzufructuarului de a-l restitui creditorului la stingerea uzufructului.
(3) Uzufructuarul suporta toate cheltuielile si sarcinile referitoare la dobanzi.
Uzufructul constituit asupra unei creante ori valori mobiliare nu mai este un drept real, deoarece nici dreptul din care rezulta nu este un drept real. Asadar, asa-numitul uzufruct asupra unui drept de creanta nu este un veritabil drept de uzufruct, fiind in realitate un simplu drept de folosinta a creantei. [G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, Editura Hamangiu 2013, p. 142]