(1) Poate fi reprezentata persoana lipsita de capacitatea de a mosteni, precum si nedemnul, chiar aflat in viata la data deschiderii mostenirii.
(2) Pentru a veni prin reprezentare succesorala la mostenirea defunctului, reprezentantul trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale pentru a-l mosteni pe acesta.
(3) Reprezentarea opereaza chiar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentat sau a renuntat la mostenirea lasata de acesta ori a fost dezmostenit de el.
Reprezentatul trebuie sa indeplineasca doua dintre cele trei conditii generale cerute de lege pentru a mosteni.Astfel:
– daca temeiul reprezentarii este predecesul, reprezentatul (lipsit de capacitate succesorala) trebuie sa fie demn fata de defunct si sa aiba vocatie (concreta) la mostenirea acestuia;
– daca fundamentul reprezentarii este nedemnitatea fata de defunct, reprezentatul trebuie sa aiba capacitate succesorala si vocatie (concreta) la mostenire. [B. Patrascu, I. Genoiu in Noul Cod Civil. Studii si Comentarii, Volumul II, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2013, p. 632-633]
Poate fi reprezentata atat o persoana decedata, cat si o persoana in viata “lipsita de capacitatea de a mosteni” (nedemnul, renuntatorul sau dezmostenitul). Conditia este indeplinita si daca cel care este reprezentat a decedat in aceeasi imprejurare cu cel care lasa mostenirea, deoarece sunt prezumati ca au murit in acelasi moment [art. 957 alin. (2) NCC]. Poate fi reprezentata si persoana disparuta, deoarece pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti declarative de moarte ramase definitiva este prezumata a fi in viata (si poate avea caliate de nedemn, renuntator sau dezmostenit) [G. Boroi, L. Stanciulescu, Institutii de drept civil in reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012, p. 538]