Art. 187. Pedeapsa prevazuta de lege

Prin pedeapsa prevazuta de lege se intelege pedeapsa prevazuta in textul de lege care incrimineaza fapta savarsita in forma consumata, fara luarea in considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.

Măsură educativă privativă de libertate. Noțiunea ”pedeapsă prevăzută de lege”. În conformitate cu dispoziţiile art. 114 alin. (2) lit. b) C. pen., faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, se poate lua o măsură educativă privativă de libertate – internarea într-un centru educativ sau internarea într-un centru de detenţie – în cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.
Potrivit art. 125 alin. (2) C. pen., internarea într-un centru de detenţie se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 şi 5 ani, în cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea sub 20 de ani şi pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 15 ani, în cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.
În accepţiunea dispoziţiilor art. 187 C. pen., prin „pedeapsă prevăzută de lege” se înţelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârşită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
În raport cu dispoziţiile art. 114 alin. (2) lit. b), ale art. 125 alin. (2) şi ale art. 187 C. pen., în cazul tentativei la infracţiunea de omor prevăzută în art. 32 raportat la art. 188 C. pen., săvârşită în timpul minorităţii, instanţa poate lua măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenţie, pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 15 ani, întrucât tentativa constituie o cauză de reducere a pedepsei, care nu se ia în considerare la stabilirea „pedepsei prevăzute de lege”, în sensul dispoziţiilor art. 114 alin. (2) lit. b) şi art. 125 alin. (2) C. pen. [ICCJ, Secţia penală, Decizia nr. 55/RC din 10 februarie 2015, www.scj.ro]