Art. 225. Violarea sediului profesional

(1) Patrunderea fara drept, in orice mod, in oricare dintre sediile unde o persoana juridica sau fizica isi desfasoara activitatea profesionala ori refuzul de a le parasi la cererea persoanei indreptatite se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(2) In cazul in care fapta este savarsita de o persoana inarmata, in timpul noptii ori prin folosire de calitati mincinoase, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Sediul profesional se interpretează în sensul de clădire, spațiu acoperit. Concluzia se întemeiază pe interpretare sistematică, observând dispozițiile art. 224 C.pen. – violare de domiciliu care incriminează în mod expres pătrunderea fără drept într-un „loc împrejmuit” ținând de locuința/încăperea/dependința persoanei fizice. Or, din observarea celor două incriminări succesive incluse în aceeași secțiune de sistematizare din Codul penal, Titlul I Infracțiuni contra persoanei, Capitolul IX Infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private, apare ca evidentă voința legiuitorului de a exclude incidența legii penale în ipoteza pătrunderii pe un teren ori alt loc împrejmuit ce ține de sediul profesional. Iar Codul penal nu definește noțiunea de „sediu profesional”, argument suplimentar pentru interpretarea restrictivă a normei de incriminare. Normele de drept penal sunt de strictă interpretare, fiind interzisă extinderea aplicării unei norme penale cu privire la o situație nereglementată expres dar care este asemănătoare cu cea descrisă de norma respectivă.” [Judecătoria Constanța, Sentința penală nr. 397 din 22 martie 2017, definitivă prin decizia nr. 798/14 septembrie 2017 a Curții de Apel Constanța, www.rolii.ro]

In cazul in care sediul persoanei juridice este totodata locuinta unei persoane, existenta infractiunii prevazute de art. 224 NCP se va determina in raport de intentia faptuitorului la momentul savarsirii actului material al laturii obiective, respectiv daca a urmarit patrunderea in imobilul respectiv ca sediu al persoanei juridice sau ca locuinta; de asemenea, se va avea in vedere imprejurarea daca faptuitorul cunostea ca in imobil se afla locuinta unei persoane sau dediul unei persoane fizice ori juridice. De asemenea, in varianta refuzului parasirii imobilului, se va avea in vedere cine este persoana care i-a cerut faptuitorului acest lucru – proprietarul imobilului sau reprezentantul legal al persoanei juridice ori alta persoana indreptatita. [C. Voicu, A. S. Uzlau, R. Morosanu, C. Ghigheci, Noul Cod penal, Ghid de aplicare pentru practicieni, Editura Hamangiu, Bucuresti 2014, p. 368]

Agravanta prevăzută de alin.(2) – săvârșirea faptei în timpul nopții – nu poate fi reținută atunci când fapta a fost comisă în perioada crepusculului civil, întrucât perioada crepusculului civil nu corespunde cu perioada nopții, care din punctul de vedere al dreptului penal presupune lăsarea întunericului, iar nu doar diminuarea luminii solare. [Curtea de Apel Cluj, Decizia penală nr. 815/2017, www.rolii.ro]