Art. 26. Excesul neimputabil

(1) Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana aflata in stare de legitima aparare, care a depasit, din cauza tulburarii sau temerii, limitele unei aparari proportionale cu gravitatea atacului.

(2) Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana aflata in stare de necesitate, care nu si-a dat seama, in momentul comiterii faptei, ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat.

Cele doua cauze vor inlatura, asadar, imputabilitatea faptei, iar nu antijuridicitatea acesteia, intrucat au la baza un element de factura subiectiva (starea de tulburare in care se afla faptuitorul care afecteaza factorul intelectiv al vinovatiei), producand efecte in personam, iar nu in rem. [M. Udroiu, Drept penal. Partea generala. Noul Cod penal, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2014, p.82]