Group 1

Art. 29. Intoxicatia

Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana care, in momentul comiterii acesteia, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu putea sa le controleze, din cauza intoxicarii involuntare cu alcool sau cu alte substante psihoactive.

Intoxicatia involuntara completa reprezinta o cauza de neimputabilitate care inlatura caracterul penal al faptei.
Intoxicatia involuntara incompleta nu constituie o cauza de neimputabilitate, insa poate constitui o circumstanta atenuanta.
Intoxicatia voluntara completa sau intoxicatia voluntara incompleta nu constituie cauze de neimputabilitate, putand fi retinute, in functie de particularitatile cauzei, fie ca o circumstanta atenuanta, fie ca o circumstanta agravanta, in situatia in care este preordinata (art. 77 lit. f) NCP]. De asemenea, legiuitorul a prevazut, uneori, starea de intoxicatie voluntara drept element constitutiv al infractiunii [de exemplu, in cazul infractiunii de conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, fapta este savarsita de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80g/l alcool pur in sange (art. 336 NCP) sau in cazul vatamarii corporale din culpa, prevazuta de art. 196 alin. (1) NCP]. [M. Udroiu, Drept penal. Partea generala. Noul Cod penal, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2014, p. 89]

Starea de intoxicatie involuntara si completa nu atrage, de regula, raspunderea civila a faptuitorului, decat daca se retine o culpa in modul sau de comportare. [I. Pascu in Noul Cod penal comentat. Partea generala. Editia a II-a, revizuita si adaugita, Editura Universul juridic, Bucuresti 2014, p. 213]

Chiar daca nu se mai prevede expres aptitudinea intoxicatiei care nu intruneste conditiile unei cauze de neimputabilitate, dar nu este nicio circumstanta agravanta, de a reprezenta o circumstanta atenuanta judiciara [asa cum se arata in cuprinsul art. 49 alin. (2) C. pen. 1969], se mentine posibilitatea juridica a adoptarii unei asemenea solutii, in considerarea textului cuprins in art. 75 alin. (2) lit. b) NCP. In schimb, ca element de noutate, trebuie remarcat ca dispare din noul cod valoarea de potentiala circumstanta agravanta judiciara a starii de betie (intoxicatie) care nu intruneste nici conditiile cauzei de neimputabilitate, nici cerintele pentru a se retine drept circumstanta agravanta legala, ca efect al renuntarii legiuitorului penal la institutia circumstantelor agravante judiciare (facultative). Drept urmare, o asemenea stare de intoxicatie, care ar evidentia o gravitate sporita a infractorului, nu se va mai putea utiliza in procesul individualizarii judiciare a pedepsei decat cu titlu de potential element agravant de individualizare in limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea savarsita. [M.I. Michinici, M. Dunea, Noul Cod penal. Comentarii pe articole, Editura Hamangiu, 2014, p. 79]

Starea de beţie avansată nu poate fi invocată, în mod eficient, ca o apărare. Astfel, intoxicaţia autoindusă cu alcool nu se poate constitui într-o circumstanţă atenuantă sau într-o apărare eficientă pentru inculpat cu consecinţe pozitive asupra individualizării pedepsei, întrucât această acţiune, de intoxicare cu alcool s-a desfăşurat în condiţiile unei voinţe libere, cauza acesteia situându-se la un moment în care autorul dispunea în mod liber de voinţa sa. Aşadar, ne aflăm în situaţia unei actio libera in causa, care nu poate fi văzută decât ca un reproş adus inculpatului întrucât tocmai această stare, la care acesta a contribuit în mod intenţionat, a condus la un comportament antijuridic, respectiv la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală. Prin urmare, întrucât starea de intoxicaţie voluntară nu îndeplineşte condiţiile cauzei de neimputabilitate dar nici condiţiile pentru a fi reţinută ca circumstanţă agravantă judiciară, atunci aceasta va fi avută în vedere în procesul de individualizare a pedepsei în interiorul limitelor de pedeapsă.[Judecătoria Sectorului 2 București, Sentinţa penală nr. 173/16.03.2016, definitivă, portal.just.ro[