Conducere sub influența alcoolului. Lipsa unei duble prelevări de mostre biologice

22 noiembrie 2018 Drept Penal Jurisprudenta

”Potrivit art. 336 alin. 1 Cod penal, „ conducerea pe drumurile p ublice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.” (…)

Prin Decizia nr.732 din data de 16 decembrie 2014 Curtea Constituțională în examinarea conformității art. 336 alin. 1 Cod penal cu dispozițiile constituționale, a constatat că „sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice ” din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. 1 din Codul penal este neconstituțională.(…)

O altă consecință a pronunțării deciziei nr. 732 din data de 16 decembrie 2014 a fost adoptarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 277 din 11 martie 2015 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013, publicat în Monitorul Oficial nr. 185 din 18 martie 2015 în conformitate cu care ,, pentru determinarea alcoolemiei se recoltează două mostre de sânge la interval de o oră una față de cealaltă, fiecare mostră fiind reprezentată de o cantitate de 10 ml”.

Conform art. 10 ind. 2 din același text de lege în cazul în care nu au fost recoltate două mostre de sânge, la un interval de o oră una față de cealaltă, nu se va putea efectua estimarea retroactivă a alcoolemiei.

Citeste mai mult  Punerea în circulaţie a unui autovehicul neînmatriculat. Condițiile suspendării exercitării dreptului de a conduce

Din interpretarea gramaticală a dispozițiilor mai sus enunțate rezultă că recoltarea celei de-a doua probe este obligatorie, ci nu lăsată la aprecierea persoanei implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier sau a polițistului.

Astfel, spre deosebire de vechea reglementare, în speță Ordinul Ministrului Sănătății nr. 376 din 10 aprilie 2006 , care prevedea expres la art. 8 alin. 2 și 3 posibilitatea conducătorului auto de a refuza recoltarea celei de-a doua probe de sânge, cu consecința asumării calcului rezultat din prima probă rezultatului primei probe, în prezent această posibilitate este exclusă.

Cu toate acestea, în speță, inculpatului FSI i-a fost recoltată în vederea stabilirii alcoolemiei o singură probă biologică de sânge la ora 07.05, făcând astfel imposibilă efectuarea estimării retroactive a alcoolemiei.

În aceste circumstanțe și având în vedere că de la momentul realizării acțiunii de conducere pe drumurile publice și până în momentul recoltării singurei probe biologice (care de altfel indică o valoare nu mult superioară față de limita legală ce delimitează răspunderea penală de cea contravențională) a trecut un interval de aproximativ 3 ore, instanța se afla în imposibilitatea de a aprecia asupra nivelului alcoolemiei la momentul conducerii autoturismului, în sensul stabilirii fazei intoxicației etilice (de absorbție sau de eliminare) . (…)

Este fără putință de tăgadă că la momentul producerii accidentului inculpatul se afla sub influența alcoolului. La această concluzie converg fără excepție toate probele administrate în cauză, printre care declarațiile martorilor …, bonul etiloest, prin care s-a stabilit că la ora 04 . 43 inculpatul prezenta o concentrație a alcoolului de 0, 62 mg/l alcool pur în aer expirat , fișa întocmită cu ocazia efectuării examenului clinic, din care rezultă că la ora 07.05 inculpatul era dezorientat din punct de vedere temporo-spațial, agitat, necooperant, avea un comportament agresiv verbal s.a. Inclusiv inculpatul a recunoscut cu ocazia audierii în cursul urmării penale că ,,a condus autoturismul … după ce a consumat în prealabil băuturi alcoolice”. (…)

Citeste mai mult  Calcularea termenului pentru arestarea în lipsă a inculpatului

Însă, cu excepția buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie, niciun alt mijloc de probă nu poate indica cu exactitate că nivelul alcoolemiei inculpatului la momentul realizării acțiunii de conducere în trafic depășea limita legală pentru ca fapta să constituie infracțiune.

Instanța are în vedere că norma de incriminare face referire la existența unei îmbibații alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, astfel că proba săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice nu poate fi făcută decât cu mijloace științifice, respectiv prin buletinul de analiză toxicologică alcoolemie, în cuprinsul căruia sunt indicate valorile alcoolemie, toate celelalte probe putând cel mult dovedi cel mult faptul conducerii sub influența alcoolului, însă nu pe acela al existenței unei alcoolemii peste limita legală.

Or, în mod evident, sarcina dovedirii existenței unei alcoolemii peste limita legală nu poate fi făcută prin astfel de mijloace de probă sau procedee probatorii. De altfel, așa cum reiese și Decizia Curții Constituționale mai sus citată, îmbibația alcoolică se determină prin analiza toxicologică a mostrelor biologice recoltate .

Citeste mai mult  Contestaţie la executare. Actualizarea creanţei

Prin urmare, fapta inculpatului poate constitui fie contravenție, conform art. 102 alin. 3 lit. a din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, fiind dovedită conducerea sub influența băuturilor alcoolice , fie infracțiune dacă nivelul alcoolemiei era de 0,80 g/l alcool pur în sânge la momentul la care inculpatul a condus autoturismul. (…)

În speță, nu există suficiente probe care să susțină, dincolo de orice îndoială rezonabilă, acuzația adusă inculpatului sub aspectul existenței unei alcoolemii de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge la momentul conducerii autoturismului pe drumurile publice, astfel că prezumția de nevinovăție de care acesta beneficiază nu a fost răsturnată.

În consecință, instanța, în baza art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin.1 lit. b teza I Cod procedură penală, va achita pe inculpatul FSI pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal.” (Judecătoria Sfântu Gheorghe, Sentința penală nr. 149 din 6 noiembrie 2018, www.rolii.ro)

Update: Prin decizia penală nr. 189 din 6 martie 2019, Curtea de Apel Brașov, cu majoritate, a respins ca nefondat apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe împotriva sp. nr. 149/06.11.2019 a Judecătoriei Sf. Gheorghe.

Opinia minoritară a fost în sensul admiterii apelului formulat și condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, în modalitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. 1 Cod penal.

Cuvinte cheie: > >