Consecinţa transferului creanţei către o societate nebancară asupra caracterului de titlu executoriu al contractului de credit

6 aprilie 2017 Drept Civil Jurisprudenta

”Instanţa de fond a procedat la anularea tuturor actelor de executare reţinând că transferul creanţei către o societate nebancară nu presupune şi transmiterea caracterului de titlu executoriu al contractului, astfel că apelanta intimată era obligată să obţină un titlu executoriu împotriva contestatoarei întrucât prin cesiunea de creanţă contractul bancar şi-a pierdut caracterul de titlu executoriu.

Raţionamentul instanţei este greşit, fiind rezultatul unei greşite interpretări şi aplicări a legii.

Tribunalul reţine că potrivit art.120 din OUG 99/2006 aprobată cu modificări şi completări prin legea 227/2007, s-a consacrat caracterul executoriu a contractelor de credit încheiate cu o instituţie de credit.

Caracterul executoriu este asociat cu creanţa iar nu cu înscrisul ca atare, acesta fiind doar materializarea izvorului obligaţiei respective.

Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, fiind sesizată în procedura prevăzută de dispoziţiile art.519 şi urm. din codul de procedură civilă, a decis că în speţă ,,caracterul executoriu este asociat cu creanţa, iar nu cu înscrisul ca atare şi, atâta timp cât legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanţa însăşi a devenit una executorie, astfel încât atributul executorialităţii nu se constituie într-un aspect de drept procesual ci a devenit o calitate a creanţe ce se transmite prin cesiune”. (decizie pronunţată în dosar 1/1/2014/HP)

De asemenea, Înalta Curte a mai reţinut că modificarea părţilor originare ale actului juridic care constituie titlu executoriu nu afectează substanţa titlului executoriu, poziţia cesionarului fiind aceea a unui veritabil succesor cu titlu particular, care preia, astfel, toate drepturile pe care cedentul le avea în legătură cu creanţa.

Astfel, interpretarea dată de Înalta Curte textului legal menţionat mai sus contrazice raţionamentul judecătorului fondului, astfel că, argumentele expuse de acesta nu pot fi reţinute. Soluţia pronunţată de către Înalta Curte este obligatorie pentru instanţe, conform art. 521 alin.3 din codul de procedură civilă.

Faţă de toate considerentele sus expuse, Tribunalul reţine motivul de contestaţie vizând lipsa caracterului de titlu executoriu al contractului de credit nu este fondat, astfel că în mod greşit a fost admisă contestaţia la executare formulată.” (Tribunalul Brașov, Decizia civilă nr. 1680 din 2 decembrie 2016, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: > >

Comentarii

  1. Buna seara. Am verificat, atat pe site-ul Inaltei curti cat si pe cel al Tribunalului Brasov. Concluzia: hotararile judecatoresti invocate de autorul articolului nu au continutul indicat in corpul articolului. Solutia ar conduce la un reviriment jurisprudential, cred eu, deoarece instantele s-au pronuntat in mod constant in sensul ca, prin cesiune, contractul de imprumut incheiat cu o institutie bancara isi pierde caracterul executoriu. Cred ca o verificare mai atenta aspra textelor publicate ar prinde bine pentru imaginea/seriozitatea site-ului dumneavoastra. Cu stima…

    Comentariu de către Ciprian pe 6 aprilie 2017 la 20:25

  2. Am verificat si noi. 1)Decizia ICCJ invocata de Tribunalul Brasov, are continutul invocat de judecatorii de la Brasov si poate fi consultata integral AICI
    2) Instantele nu s-au pronuntat in mod constant in sensul ca, prin cesiune, contractul de imprumut incheiat cu o institutie bancara isi pierde caracterul executoriu, acestea sunt hotarari izolate

    Comentariu de către admin pe 7 aprilie 2017 la 9:14

  3. Minuta din dosarul 1/1/2014HP nu are legatura cu articolul.

    Comentariu de către Neculai Lupascu pe 26 aprilie 2017 la 13:56

  4. Decizia 9 in dosarul nr.507/1/2016 Inalta Curte stabileste: „Admite sesizarea formulata de Tribunalul Brasov – Sectia I civila, in dosarul nr. 21531/197/2015, privind pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca: In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, cererea de chemare in judecata si reprezentarea conventionala a persoanei juridice in fata instantelor de judecata nu se pot face prin mandatar persoana juridica, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urma”.

    In multe dosare aflate pe rolul instantelor, reprezentarea firmelor creditoare (banci, firme de leasing sau alte societati) se face prin mandatar – alte firme (ex. Kruk, Eos sau oricare alta societate) sau consilierul juridic/avocat al acestor mandatari.

    Aceasta Decizie isi produce efectele asupra tuturor cauzelor aflate in curs de judecata, dupa publicarea ei in Monitorul Oficial. Important este de a invoca lipsa calitatii de reprezentant a mandatarului prin contestatia la executare formulata in fata instantei de fond.

    Conform art. 82 din Noul Cod Procedura Civila:

    (1) Cand instanta constata lipsa dovezii calitatii de reprezentant a celui care a actionat in numele partii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Daca acestea nu se acopera, cererea va fi anulata.

    (2) Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant inaintea primei instante nu poate fi invocata pentru prima oara in calea de atac.

    Sursa: http://www.ziare.com/bani/banci/daca-banca-ti-a-vandut-datoria-recuperatorilor-nu-mai-poti-fi-executat-silit-1458875

    Comentariu de către Daniel pe 12 aprilie 2018 la 11:58