Contestație în anulare admisă. Eroare materială săvârșită de instanța de apel

22 noiembrie 2017 Drept Civil Jurisprudenta

”Potrivit art. 503 alin.(2) Cod de procedură civilă: Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când (…) 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

Potrivit alin.(3) al aceluiaşi articol de lege, dispoziţiile alin.(2) pct. 2 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.

În accepţiunea textului de lege menţionat, motivul de contestaţie referitor la săvârşirea unei greşeli materiale în dezlegarea recursului are în vedere o eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În acest sens, doctrina şi jurisprudenţa constantă în materie a statuat că prin eroare materială ca temei al unei contestaţii în anulare se înţelege orice eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecăţii în recurs, cum ar fi respingerea recursului ca tardiv sau anularea lui ca insuficient timbrat ori făcut de o persoană fără calitate, deşi la dosar se găsesc dovezi din care rezultă că a fost depus în termen, a fost legal timbrat, ori formulat de o persoană îndreptăţită a-l declara şi, pentru verificarea acestor situaţii nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În speţă, ne aflăm tocmai într-o asemenea situaţia în care instanţa de apel, prin decizia contestată a respins ca tardiv apelul promovat de reclamant împotriva sentinţei civilă nr…/2016 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. …/…/2015, reţinând greşit că apelul expediat prin poştă de reclamant la data de 25.01.2017, ar fi depus după împlinirea termenului de 10 zile impus de art.215 din Legea nr.62/2011, calculat de la data de 10.01.2017, data comunicării hotărârii primei instanţei cu reclamantul. Având în vedere că termenul de apel se împlinea în cauză la data de 21.01.2017, zi liberă (sâmbăta), urmată de alte trei zile libere, respectiv: 22.01.2017 (duminica), 23.01.2017 (luni)- stabilită ca fiind zi liberă pentru salariaţii din sectorul public, deci, inclusiv pentru registraturile instanţelor de judecată prin HG. nr.28/18.01.2017 şi 24.01.2017 (marţi) reglementată ca zi nelucrătoare prin Legea nr.176/2016, raportat la prevederile art.181 alin.(2) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a apelului s-a prelungit până la sfârşitul programului din ziua de 25.01.2017 (miercuri).

La data de 25.01.2017, reclamantul a depus, aşa cum a reţinut şi instanţa de apel, la serviciul poştal apelul declarat împotriva Deciziei civile nr…/11.04.2017, aşadar cu respectarea termenului legal.

Faptul că în ziua de 23.01.2017 lucrau serviciile poştale, de curierat, nu are nici o relevanţă în calcul termenului aşa cum este reglementat de art. 181 Cod de procedură civilă. Prorogarea legală a termenului reglementată în alin.(2) al acestui text de lege (când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează) este o dispoziţie procedurală de favoare pentru părţi, întrucât le creează posibilitatea firească de a folosi în mod efectiv întreaga durată a termenului de fipt de lege şi distinctă de dispoziţia normativă privind trimiterea actelor de procedură prin poştă reglementată prin art.183 din Codul de procedură civilă, care oferă posibilitatea părţilor de a evita sancţiunea decăderii prin îndeplinirea actului chiar în ultima zi a termenului. Această din urmă dispoziţie priveşte numai actele de procedură a căror îndeplinire trebuie să aibă loc în termenul imperativ prevăzut de legiuitor, la calculul căruia se va avea în vedere şi prevederile alin. 2 al art. 182 Cod de procedură civilă susenunţat.

Se constată, astfel că eroarea materială invocată de contestator ca fiind săvârşită de instanţa de apel se circumscrie prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 2 Cod procedură civilă, de natură să justifice contestaţia în anulare pendinte.” (Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia I Civilă – Decizia civilă nr. 1019/28 iunie 2017, portal.just.ro)

Cuvinte cheie: >

Comentarii

  1. De ce termenul de apel nu era pe 20? Din 10 și până pe 20 sunt 10 zile, nu?

    Comentariu de către Ciprian Birtea pe 21 ianuarie 2018 la 7:38

  2. Termenul nu se împlinește pe 20, pentru ca, potrivit dispozițiilor art 181 alin 1 pct 2 NCPC, când termenul se stabilește pe zile, nu intra in calcul ziua de la care începe să curgă, și nici ziua în care se împlinește….

    Comentariu de către Iulia pe 27 ianuarie 2018 la 20:54