DNA. Judecatori ICCJ trimisi in judecata

24 iulie 2014 Uncategorized

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:dna5

1. P. I., judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data faptelor, în sarcina căreia s-au reținut în concurs:
– 2 infracțiuni de luare de mită;
– uz de fals;

2. B. G. V., preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, la data faptelor, în sarcina căreia s-au reținut în concurs:
– 2 infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, având drept consecință obținerea unui folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul, în formă continuată;
– luare de mită ;
– folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității și permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații;
– trafic de influență;

3. G. S. C., avocat în cadrul Baroului Bucureşti, la data faptelor, în sarcina căreia s-au reținut în concurs:
– complicitate la dare de mită;
– complicitate la spălarea banilor;
– 2 infracțiuni de spălare a banilor;
– complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, având drept consecință obținerea unui folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul;
– cumpărare de influenţă;

4. G. S. R., avocat în cadrul Baroului Bucureşti, la data faptelor, în sarcina căruia s-au reținut în concurs:
– 2 infracțiuni de dare de mită;
– 2 infracțiuni de spălare a banilor;
– instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată;

5. C. G., om de afaceri, la data faptelor, în sarcina căruia s-au reținut în concurs:
– cumpărare de influență;
– 2 infracţiuni de spălare a banilor;

6. I. F., angajat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut infracţiunea de mărturie mincinoasă;

7. P. A., judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, preşedinte al secţiei penale a instanţei supreme, la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut infracţiunea de favorizare a făptuitorului;

8. C. C., judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reținut infracţiunea de complicitate la favorizarea făptuitorului;

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

Cercetările penale efectuate în prezenta cauză faţă de cei 8 inculpaţi vizează perioada ianuarie 2010 – mai 2011şi din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat un tablou infracţional complex, la care au participat pe de o parte persoane, investite cu demnităţii publice şi pe de altă parte, patroni de firme cu interese judiciare ori avocaţi ai acestora.
Primele s-au folosit de prerogativele funcţionale şi de statut, în scopul rezolvării unor probleme personale, precum petreceri gratuite pentru aniversările proprii la restaurante exclusiviste din Paris, Bucureşti, vacanţe şi călătorii cu avionul gratuite, anulare de bilete de avion şi obţinerea altor bilete conform dorinţelor, cazare în apartament dintr-un cartier exclusivist al Parisului, obiecte vestimentare de lux.
Ultimele au oferit avantajele materiale menţionate primei categorii şi au obţinut tergiversarea dosarelor aflate pe rolul instanţei supreme, strămutarea ori promisiunea traficului de influenţă în perspectiva unor soluţii favorabile.
Astfel, inculpata B. G. V. a deţinut calitatea de preşedinte al secţiei de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, funcţie de conducere şi statut profesional ce i-a conferit un ascendent moral şi de statut profesional raportat la personalul auxiliar al secţiei şi faţă de persoanele ce s-au aflat în serviciu său, respectiv şoferul de la cabinetul preşedintelui secţiei.
Inculpata P. I. a deţinut funcţia de judecător al secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a judecat dosarele în care avocatul G. S. R. a reprezentat firmele interesate în obţinerea soluţiei de strămutare ori admitere a recursului.
Inculpatul P. A. a deţinut calitatea de preşedinte al secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, funcţie de conducere şi statut profesional în baza căruia a emis autorizaţii de interceptare, în cauza ce le viza pe avocata G. S. C., judecătoarele B. G. V. şi P. I., şi astfel, şi-a permis, ca prin ignorarea, încălcarea şi sfidarea datoriei profesionale de statut să divulge secretul profesional în favoarea relaţiei de colegialitate şi prietenie pentru C. C. A., care la rândul său a transmis celor trei persoane anterior menţionate cercetate.
Inculpatul I. F., la rândul său în acelaşi registru al prieteniei şi supunerii faţă de cea care l-a,,ţinut aproape,, şi i-a dat posibilitatea unor câştiguri suplimentare prin munca desfăşurată în calitate de om de casă, a declarat mincinos, fără reţinere pentru a-şi apăra protectoarea atunci când s-a pus problema să prezinte contextul real în care a ridicat bilete pentru judecătoarea B. G. V. de la o firmă de turism.
Inculpaţii G. S. C. şi G. S. R. au avut calitatea de avocaţi ai celor patru firme în interesul cărora au realizat cumpărarea de influenţă și darea de mită.
Inculpatul C. G., a deţinut calitatea de acţionar majoritar a două din firmele în favoarea cărora, avocata sa şi el personal a realizat cumpărarea de influenţă şi pentru care a derulat tot demersul de recompensare a judecătoarelor care au sacrificat demnitatea profesională, decenţa profesională şi statutul doar ca să-i servească interesul. Recompensa omului de afaceri şi al avocaţilor acestuia a fost permanent prezentă în perioada ce formează obiectul prezentului dosar, iar sumele de bani necesare au provenit de la firme, fiind mascate prin,,contracte de asistenţă juridică formale,,.
Interesul inculpatului C. G. a fost major şi a pornit de la faptul că firmele sale au avut litigii în perioada 2010-2011 cu instituţii ale statului, prin care au contestat la instanţe de contencios administrativ diferite amenzi aplicate (ex:protecţia consumatorului, organe fiscale), au pierdut procese la fond, iar respingerea recursului, ar fi dus implicit la pierderea unor sume de bani importante.
În plus, în situaţia în care inculpatul C. G. nu ar fi achitat sumele la care a fost obligat prin hotărâre judecătorească irevocabilă era pasibil de răspundere penală, deoarece nerespectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate de instanţa de contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii prevăzute la alin. (2), constituia infracţiune şi se pedepsea cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 2.500 lei la 10.000 lei potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la acel moment.
De aceea, inculpatul C. G., prin intermediul avocatei G. S. C., a contestat amenda într-unul din dosare, aşa încât recursul la secţia de Contencios Administrativ si Fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde şefa secţiei era chiar prietena foarte bună a avocatei sale, iar judecător la această secţie era tot o prietenă a avocatei sale, judecătoarea P. I., realizând şi el la rândul său legătura de prietenie, la momentul potrivit, când avea multe cauze şi cereri de strămutare pe rolul instanţe supreme de control judiciar, i-au creat convingerea că soluţionarea în favoarea sa este posibilă.
În esenţă, probele administrate relevă relaţia infracţională dintre judecătorii: B. G. V., P. I., C. C. de la Secţia contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, P. A. de la Secţia penală a instanţei supreme, avocaţii G. S. C. şi G. S. R., care au asigurat asistenţă juridică pentru 5 firme din care 2 aparțineau omului de afaceri C. G., beneficiare ale admiterii strămutărilor, suspendării judecării cauzelor până la soluţionarea strămutărilor, traficului de influenţă, favorizării făptuitorului.
Pe un alt palier, probele administrate relevă relaţia dintre B. G. V. şi I. F., șofer la cabinetul președintelui secției de contencios administrativ, dar și om în casă aflat la dispoziția personală a acesteia.
„Capturarea” justiţiei în domeniul contenciosului administrativ a presupus pe de o parte acapararea „funcţiei judiciar administrative de conducere a secţiei de contencios administrativ şi fiscal” a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ce a fost deturnată de la menirea sa constituţională şi legală şi folosirea acestei demnităţi conform intereselor judiciare ale celor 5 firme.
Practicile infracţionale s-au bazat pe o reţea de cereri de strămutare, concomitent cu suspendarea judecării cauzelor de fond până la soluţionarea strămutării, în scopul tergiversării flagrante în favoarea firmelor beneficiare. Această activitate infracţională a fost facilitată de către preşedintele secţiei de contencios administrativ şi fiscal, inculpata B. G. V. chiar şi în situaţii în care nici măcar nu s-a solicitat suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea strămutării.
O a doua modalitate a constituit-o soluţionarea unor dosare de către judecătoarea P. I. în mod favorabil firmelor reprezentate, asistate chiar de către avocatul G. S. R..
Sistematic aceste activităţi infracţionale au fost precedate, însoţite sau urmate de primirea de către cele două judecătoare implicate, inculpatele B. G. V. şi P. I., pentru aceste servicii judiciare de: excursii,bilete de avion,cadouri provenind de la omul de afaceri şi cei doi soţi avocaţi, inculpaţii G. S. C. şi G. S. R..
În cazul judecătoareiB. G. V. foloasele au fost date direct ori prin intermediul şoferului preşedintei secţiei de contencios administrativ şi fiscal, inculpatul I. F., ce a dat declaraţii mincinoase în favoarea „şefei sale”.
De altfel, din probele administrate în cauză a rezultat că inculpaţii B. G. V., P. I., G. S. C. şi C. G. au speculat aşa numita “veche relaţie de colegialitate şi prietenie„ şi sub pretextul acesteia, aportul individual infracţional s-a corelat cu foloase reciproce obținute prin comiterea unor infracţiuni de corupţie.
În realizarea rezoluţiei infracţionale, reţinem o gamă variată a actelor materiale menite să asigure inculpaţilor implicaţi un veritabil mod de viaţă, iar succesiunea „serviciilor” oferite judecătoarelor P. I. şi B. G. V. pentru „favoruri judiciare” dar și pentru păstrarea și conservarea relației cu acestea s-a situat în centrul activităţii infracţionale a soţilor avocaţi G. S. C., G. S. Radu şi a inculpatului C. G..
Probele administrate în cursul urmăririi penale au dezvăluit tabloul unei conivenţe tacite între inculpaţii implicaţi, de cele mai multe ori fiind subînţelese modalităţile de,,rezolvare,,.
Descoperirea relaţiei infracţionale dintre inculpaţii P. I., B. G. V., G. S. C., G. S. R. şi C. G. a fost îngreunată, favorizată şi chiar zădărnicită, în raport cu unele fapte de către inculpatul P. A., care pe fondul cercetărilor efectuate faţă de judecătoarele P. I., B. G. V. şi avocata G. S. C. le-a ajutat prin intermediul judecătoarei C. C.,,să afle,, că sunt vizate de cercetările penale pentru infracţiuni de corupţie.
Astfel, judecătorul P. A. a autorizat la data de 5.04.2011, în calitate de preşedinte al secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, interceptarea şi înregistrarea audio – video pe o durată de 30 zile a convorbirilor telefonice ambientale dintre judecătoarele P. I., B. G. V. şi avocata G. S. C., precum şi înregistrarea de imagini.
Despre activităţile judiciare pe care le-a dispus(deşi erau nepublice) i-a spus judecătoarei C. C. A., iar aceasta, la rândul său, în calitate de „prietenă” a atenţionat-o pe G. S. C., consecinţa fiind îngreunarea şi zădărnicirea urmăririi penale, deoarece imediat au aflat şi judecătoarele P. I. şi B. G. V..
Astfel, P. A. a dispus măsuri de supraveghere în cauză și având o legătură colegială cu judecătoarea C. C. i-a spus că G. S. C. face obiectul unor măsuri de supraveghere. De aici și până la favorizarea celor trei a fost o simplă chestiune de limbaj „vorbiți mai puțin”.
Astfel, probele administrate au relevat că începând cu data de 5.04.2011, când P. A. a autorizat măsurile de supraveghere, discuțiile interceptate între persoanele vizate de cercetări sau între acestea și alte persoane erau centrate doar pe tema justificării cu o perseverență când modestă când impertinentă a mitei primite până la aceea dată, tocmai pentru că aflaseră de existenţa cercetărilor care le-ar putea viza. Prin intermediul inculpatei G. S. C. şi judecătoarele P. I., B. G. V. au fost avertizate asupra măsurilor care le vizau.
Așadar, deși nu a existat o legătură directă a fiecăruia dintre judecătorii P. A. și C. C. cu fiecare dintre cele trei beneficiare ale favorizării, divulgarea datelor s-a realizat de la unul la altul, prin circuitul de prietenii dintre cei vizați.
De altfel, după ce „au aflat despre cercetările efectuate în cauză” preocuparea majoră a judecătoarelor P. I. și B. G. a fost de a-și constitui probe, alibi, justificări,revendicând cu un plus de tenacitate corectitudinea relației dintre ei, pentru a ascunde cooperarea lor delictuală.
În cauză s-a dispus luarea masurilor asigurătorii asupra unor bunuri aparținând inculpaților: B. G. V., P. I., G. S. C. și G. S. R..

În cauză procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI.

Dosarul a fost trimis spre judecare ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Sursa: comunicat DNA

Cuvinte cheie: > > > > > > > > > >