În lipsa comunicării cesiunii, potrivit dispozițiilor legale, către debitorul cedat (împrumutatul din contractul de credit), cesiunea de creanță nu produce niciun efect, astfel că executarea silită demarată de cesionar (firma de recuperări creanțe) este nelegală.
”Cu privire la situația de fapt, instanța reține că titlul executoriu este reprezentat de Contractul de credit bancar nr. x din data de 13.04.2006, încheiat între BRD – Groupe Societe Generale SA. si contestatoare, în calitate de împrumutat.
Între BRD – Groupe Societe Generale SA. și _ și _SRL a fost încheiat Contractul de cesiune creanțe nr. 3518 din 18.06.2010.
***Contestație la executare. Lipsa comunicării cesiunii de creanțe către debitorul cedat***
Întrucât reclamantul nu a achitat de buna voie, sumele datorate, intimata _R.L. prin _ a demarat procedura executarii silite, cererea fiind înregistrată la data de 04.05.2015 la BEM. Prin Încheierea din 9.04.2015, pronunțată de Judecătoria Sector 4 în dosarul nr x 4/2015, a fost încuviințată executarea silita a titlului executoriu de mai sus.
S-a constituit dosarul de executare silita la BEM, in care a fost emisa somatia din data de 16.07.2015, prin care debitorului i s-a pus in vedere sa achite suma totala de 41.675,49 lei, reprezentând 36.415,92 lei debit neachitat și 5.259,57 lei cheltuieli de executare.
Somatia a fost comunicata la sediul debitoarei – contestatoare, la data de 22 iulie 2015, conform procesului-verbal de înmânare.
A fost emisă adresa de înființare poprire, la data de 16.07.2015, înștiințarea fiind comunicată, potrivit procesului-verbal de înmânare.
Raportat la data începerii executării silite, instanța reține că sunt incidente dispozițiile Noului Cod de procedură civilă, cererea creditoarei fiind înregistrată la data de 04.05.2015.
Cu privire la cesiunea de creanță, sunt incidente prevederile din vechiul Cod Civil – din 1864, având în vedere data încheierii Contractul de cesiune creanțe 3518 din 18.06.2010. (…)Astfel, pentru validitatea cesiunii nu este necesar consimțământul debitorului cedat dar, pentru ca cesiunea să fie opozabilă terților, deci inclusiv debitorului cedat trebuie îndeplinite anumite formalități.
Conform art. 1393 din Codul civil de la 1864 acestea sunt: notificarea făcută de cedent sau cesionar debitorului cedat sau acceptarea din partea debitorului cedat făcută în formă autentică.
Cesiunea fata de debitorul cedat începe sa-si producă efecte din momentul în care cesiunea îi devine opozabila, si anume de la data notificării făcuta prin executorul judecătoresc sau de la data acceptării făcute de debitorul cedat prin act autentic sau act sub semnătura privata.
Desi cesiunea de creanta intervine fara a se cere consimtamântul debitorului cedat, ea nu poate dauna acestui debitor, motiv pentru care acesta îsi pastreaza dreptul de a opune cesionarului toate exceptiile pe care le putea opune si cedentului: nulitatile, rezilierea, prescriptia, autoritatea de lucru judecat, etc.
Înainte de notificarea sau acceptarea cesiunii, debitorul cedat va putea opune cesionarului si compensația pe care o putea opune cedentului.
De asemenea, în situația în care cedentul l-a iertat de datorie înainte de îndeplinirea formalităților prevăzute de art. 1393 C.civ., acest act va fi valabil chiar si atunci când s-a încheiat cu titlu gratuit.
***Contestație la executare. Executare silită pornită de intervenientul accesoriu***
Din momentul în care au fost îndeplinite formalitățile notificării sau acceptării, debitorul cedat devine debitorul cesionarului si, prin urmare, nu mai poate plati valabil cedentului. În situația în care cesiunea devine opozabila debitorului prin acceptare, indiferent de forma, compensația care a operat deja fata de cedent, potrivit art. 1149 C.civ, nu mai poate fi invocata împotriva cesionarului.
Aplicând aceste prevederi legale, se reține faptul că intimata nu a făcut dovada acceptării sau a comunicării scrise a cesiunii către debitor, potrivit art. 1393 din Codul civil de la 1864 (dispoziții preluate și de art 1578 alin. 1 lit. a și b din Noul Cod Civil).
Nu sunt întemeiate susținerile intimatei în sensul că debitorului i s-a comunicat, prin scrisoare, cesiunea de creanța și consideră ca acestuia îi este opozabilă cesiunea de creanța, aceasta fiind înregistrata si in Arhiva Electronica de Garanții Reale Mobiliare.
Se are în vedere că nu s-a depus la dosar respectiva scrisoare recomandată, ci doar conținutul adresei de notificare, iar procesele – verbale menționate sunt cele referitoare la comunicarea actelor de executare silită, nu și la notificarea privind cesiunea de creanță, arătate mai sus.
De asemenea, înscrierea în AEGRM este proba cesiunii de creanță față de ceilalți terți specifici ai cesiunii de creanță, cu excepția debitorului cedat, în privința căruia operează dispozițiile speciale citate mai sus.
Această înscriere este modalitatea prin care se realizează opozabilitatea față de acești terți, cu excepția debitorului cedat, în privința căruia doar comunicarea sau acceptarea generează efecte de opozabilitate.
În acest sens, articolul 1393 din Cod Civil din 1864 aplicabil, nu impune debitorului cedat vreo obligație, nefiind întemeiate susținerile intimatei, potrivit cărora contestatorul putea să ceară dovada cesiunii și contractul de cesiune de la BEM, după cum debitorul nu avea nici obligația de le a cere de la intimată.
Prin urmare, nu prezintă relevanță nici că, potrivit contractului de mandat din data de 18.06.2010, încheiat intre SS si _, cea din urma este împuternicita pentru a executa toate procedurile de colectare în vederea recuperării debitelor cesionate.
De asemenea, chiar dacă instanța de judecata a pronunțat deja încheierea de admitere a încuviințării procedurii de executare silita, nu însemană că aceasta a verificat integral legalitatea actelor înfățișate de executorul judecătoresc și că a constatat respectarea prevederilor legale în privința transmiterii creanței si publicității cesiunii de creanță, astfel cum susține intimata. Se are în vedere că în procedura de încuviințare a executării silite sunt prevăzute, limitativ, atribuțiile instanței, într-o procedură simplificată și necontencioasă.
Astfel, în lipsa comunicării sau acceptării cesiunii, potrivit dispozițiilor legale, cesiunea de creanță nu produce niciun efect, deși creanța a fost deja transmisă către cesionar – contractul își produce efectele doar între părțile cesiunii, nu și față de debitorul cedat, care reprezintă un terț specific al cesiunii de creanță.
Debitorul cedat este îndreptățit să se comporte ca și cum cesiunea nu ar exista, chiar dacă știe de ea pe o altă cale decât comunicarea sau acceptarea cesiunii, raportat la prev. art. 1393 și art 1395 din vechiul Cod Civil.
***Prescriptia dreptului de a obtine executarea silita. Calculul termenului***
Prin urmare, întrucât societatea intimata .R.L. prin __– nu a făcut dovada calității de creditoare față de debitorul cedat, executarea silită a fost începută și continuată în mod nelegal, la cererea acesteia.
Pentru aceste considerente, se va admite cererea formulată de contestatoare, cu consecința anulării tuturor actelor de executare silită.” (Judecătoria Buftea, Sentința civilă nr. 723/12 februarie 2016, www.rolii.ro)
Cuvinte cheie: cesiune de creanta > contestatie la executare > contract de credit > executare silita
