Executorialitatea contractului de credit neînscris într-un registru public

22 septembrie 2017 Drept Civil Jurisprudenta

Caracterul de titlu executoriu al contractului de credit încheiat de o instituție de credit anterior Legii nr. 17/2017 și supus încuviințării executării silite sub imperiul acestei legi nu este condiționat de înscrierea acestuia într-un anume registru public.

Extras din considerentele Deciziei civile nr. 1006/12 septembrie 2017 a Tribunalului Maramureș, www.rolii.ro

”Prin încheierea civilă nr. 5788 pronunțată de Judecătoria Baia Mare la data de 12.07.2017 în dosar nr. X, s-a respins cererea formulată privind încuviințarea executării silite solicitată de creditoarea Svea Ekonomii Cyprus Limited, împotriva debitorului NML.

Soluția s-a fundamentat în esență pe constatarea conform căreia nu au fost respectate exigențele prevederilor art. 641 din codul de procedură civilă (introduse prin Legea nr. 17/2017), în condițiile în care nu s-a făcut dovada înscrierii într-un registru public a contractului de împrumut nr. 122 din 12.04.2013 încheiat între BRD SA, și debitorul NML.

Geneza elucidării litigiului este devoalată de dispozițiile art. 641, pct. 5 din Legea nr. 17/2017, în conformitate cu care, „înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii, numai dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile și condițiile anume prevăzute de lege. Orice clauză sau convenție contrară este nulă și considerată astfel nescrisă. Dispozițiile art. 664 și următoarele sunt aplicabile”.

Relevanța interpretării sistematice a art. 641 cod proc.civ. se manifestă sub aspectul corelării normelor generale cu normele speciale din perspectiva principiilor specialia generalibus derogant și generalia specialibus non derogant.

Astfel, prevederile art.1 alin.1 cod proc. civilă, stabilește regulile de competență și de judecare a cauzelor civile, precum și cele de executare a hotărârilor instanțelor și a altor titluri executorii, în scopul înfăptuirii justiției în materia executării silite.

În conformitate cu art. 2 alin. 1 cod proc.civ., dispozițiile codului se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.

Consacrarea, prin art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, a caracterului executoriu al contractelor de credit, încheiate de o instituție de credit, este impusă pentru a permite executarea silită a unei obligații (creanțe), iar nu a unui înscris, acesta fiind doar materializarea izvorului obligației respective. În consecință, caracterul executoriu este asociat cu creanța, iar nu cu înscrisul ca atare și, atât timp cât legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanța însăși a devenit una executorie, astfel încât atributul executorialității nu se constituie într-un aspect de drept procesual, ci a devenit o calitate a creanței, transmisibilă prin cesiune.

Teza conform căreia executorialitatea nu se înrădăcinează în aspecte de drept procesual este antamată și plenar evidențiată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 3/2014.

Această constatare blochează accesul concluziei că orice contract sub semnătură privată, încheiat anterior Legii nr. 17/2017 (dar supus încuviințării sub imperiul acestei legi) trebuie înscris într-un anume registru public. Elemente deictice sunt furnizate de rațiuni de claritate, precizie și de previzibilitate a legii.

Pe de altă parte a autoriza teza opusă echivalează cu generarea unor situații de inechitate și insecuritate juridică, în condițiile în care un contract de credit încheiat și supus încuviințării executării silite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 17/2017 nu are contestat atributul executorialității, chiar neînscris într-un registru public, spre deosebire de un contract cu aceeași vechime dar în privința căruia cererea de încuviințare a executării silite s-a formulat ulterior activării Legii nr. 17/2017.

Astfel, executorialitatea creanței provenită dintr-un contract de credit nu poate fi condiționată de o procedură nereglementată de normele de drept material.

Instanța ia notă că particularitatea cauzei deduse judecății rezidă în împrejurarea conform căreia contractului de împrumut nr. 122 din 12.04.2013, în temeiul căruia s-a declanșat executarea silită, îi sunt aplicabile prevederile art. 120 din OUG nr. 99/2006, cu modificările ulterioare, ce stipulează că sunt titluri executorii contractele de credit încheiate de o instituție financiară nebancară precum și garanțiile reale și personale afectate garantării creditului.

Dispoziția art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, amintește că executorialitatea contractului va fi stabilită prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la data încheierii contractului, astfel cum era precizată și circumscrisă de legislația existentă la acel moment, urmând ca cerința suplimentară a înscrierii actului în registrele publice să se aplice doar acelor înscrisuri (contracte) – altele decât acelea pentru care executorialitatea era condiționată implicit de existența unei înscrieri într-un registru public, încheiate după intrarea in vigoare Legii nr. 17/2017.

A condiționa în cauza dedusă judecății caracterul de titlu executoriu de înscrierea contractului de împrumut într-un registru public (a cărui existență în prezent atinge doar nivelul abstract) echivalează cu lipsirea de efecte juridice a dispozițiilor art. 120 din OUG nr. 99/2006, cu modificările ulterioare, în absența unei norme exprese prin care să se procedeze la abrogarea acestora.

Instanța de apel apreciază că textul legal supus analizei anvizajează ipoteza înscrisurilor sub semnătură privată pentru care înregistrarea într-un registru public, în scopul dobândirii caracterului executoriu reprezintă o condiție impusă de însăși dispoziția legală care le atribuie puterea executorie.

În ambianța acestor constatări, considerentele instanței de fond nu-și confirmă validitatea.

Pentru aceste considerente, văzând prevederile art. 666 Cod procedură civilă și următoarele Cod procedură civilă, tribunalul, va schimba încheierea primei instanțe, admițând cererea.”

Cuvinte cheie: > >

Comentarii