ÎCCJ: Marja de eroare a aparatelor radar prezintă relevanță doar pentru verificarea metrologică

19 februarie 2018 Drept Contraventional

În ședința din 19 februarie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr.3 în dosarul nr.2738/1/2017, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău şi, în consecinţă, a stabilit că:

În interpretarea şi aplicarea dispozițiilor pct. 3.1.1 din Norma de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)”, aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301 din 23 noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei sunt cerinţe metrologice aplicabile numai în procedura de atestare a unui cinemometru de către entităţile prevăzute la art. 4 din ordinul susmenţionat, respectiv doar la momentul verificării şi omologării aparatului.

Sursa: comunicat ÎCCJ

Cuvinte cheie: >

Comentarii

  1. Sunt total surprins de aceasta solutie. Pentru cei care nu au citit toate normele care guverneaza verificarea metrologica a cinemometrelor (aparate radar), va explic ca aceste aparate primesc avizul metrologic daca in urma verificarii lor, acestea nu inregistreaza erori de masurare mai mari decat cele prevazute in Ordin si atunci sunt considerate apte, dar asta nu inseamna ca nu au erori de masurare care se reflecta in masurarea reala. Cu alte cuvinte ICCJ neglijeaza eroarea tolerata la masurare pentru inregistrarile reale de pe strazi doar ca sa simplifice lucrurile pentru politie si instante. In alte state europene din vest, sanctiunile se aplica cu diminuarea vitezei inregistrate proportional cu eroarea reglementata, pentru ca oamenii au inteles ca aceste aparate nu au precizie in folosirea curenta.

    Comentariu de către Silviu pe 23 februarie 2018 la 14:05

  2. In NML 021-05 este vorba despre eroarea MAXIMA tolerata. Incadrarea unui radar in erorile maxime tolerate din NML 021-05 se verifica la aprobarea de model, verificarea initiala si verificarea periodica. Rezulta clar din tabelul de la sfarsitul NML 021-05. Cum se verifica? Cu ajutorul unui etalon care are erori maxime tolerate mai mici decat radarul de verificat.
    In NML 021-05 eroarea maxima tolerata este cu plus sau cu minus, dar toti soferii amendati o vor numai cu minus, cand este clar ca ea poate fi si pozitiva, nu numai negativa. In plus, fiind o eroare MAXIMA tolerata este logic ca acel radar poate masura si cu erori mai mici de plus/minus 3 % (sau plus/minus 3km/h), respectiv plus/minus 4 % (sau plus/minus 4 km/h). Dar stimabilii soferi doresc sa li se aplice NUMAI maximul de eroare si numai in minus.
    Asa cum zicem mai sus, atat valoarea erorii, cat si semnul erorii se stabilesc cu ajutorul un alt aparat (etalon). Atunci cand judecatorii decid ca eroarea este neaparat negativa si neaparat maxima tolerata se substituie cu succes, nu numai etalonului, dar si stiintei masurarilor. Pentru ca din moment ce un judecator decide daca un aparat masoara cu o anumita eroare, de ce n-ar putea decide si daca restul aparatelor masoara corect?! Si atunci ce rost mai are sa ne perfectionam in masurari? Este suficient un judecator care poate decide daca un cantar a cantarit corect greutatea umana sau un kg de struguri, un tensiometru a masurat corect tensiunea arteriala, sau un radar a masurat cu plus eroarea maxima tolerata o valoare de viteza. Si de ce n-ar putea un judecator sa decida ca un radar a masurat mai mult cu 50%, ca sa-i scada din valoarea masurata fix jumatate? Ce si cine l-ar putea opri pe respectivul judecator?

    Comentariu de către Irina pe 18 mai 2018 la 16:34