ICCJ, sesizata cu interpretarea dispozitiilor privind cercetarea falsului

26 martie 2019 Drept Civil

Curtea de Apel Bucuresti a sesizat ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile vizand interpretarea art. 308 Cod proceduara civila adoptat prin Legea nr. 134/2010, coroborat cu art. 549 ind.1 din Codul de procedura penala adoptat prin Legea nr. 135/2010, competenta de a cerceta falsul apartine instantei civile, sau instantei penale.

In cauza aflata pe rolul CAB, obiectul actiunii deduse judecatii consta in cercetarea si stabilirea falsului pretins savarsit prin emiterea certificatului de mostenitor, in sensul ca atestarea ca X este mostenitoarea legala a defunctului Y, ca efect a acceptarii succesiunii in termenul de 6 luni, nu corespunde realitatii. Temeiul juridic al actiunii promovate de catre recurentele-reclamate il reprezinta dispozitiile art. 308 C.pr.civ.

Intr-o prima interpretare a acestor dispozitii legale, exprimata de ambele instante de fond prin hotararile pronuntate in cauza in prima instanta si in apel, prima conditie de fond – aceea ca actiunea penala sa nu poata fi pusa in miscare sau sa nu poata continua – nu poate fi analizata de instanta civila, ci doar de un organ de cercetare penala sau de instanta penala. De asemenea nici cererea pe fond a infractiunilor de fals pretinse de catre reclamante nu intra in sfera de competenta a instantei civile deoarece aceasta – spre deosebire de organele de cercetare penala sau instanta penala – nu poate verifica daca notarul a cercetat sau nu acceptarea mostenirii in termen, atat timp cat o instanta civila dispune doar de mijloacele de proba prevazute expres si limitativ de Codul de procedura civila.
Un argument in sprijinul acestei interpretari este dat de dispozitiile art. 549^1 din Codul de procedura penala, potrivit carora competenta de a se pronunta cu privire la desfiintarea unui inscris pretins falsificat apartine instantei penale.
Prin decizia nr. 166/2015, publicata in M. Of. nr. 264 din 21 aprilie 2015, Curtea Constitutionala a constatat ca, spre deosebire de Codul de procedura penala anterior (care prevedea ca prin ordonanta de incetare sau de scoatere de sub urmarire penala procurorul sesiza instanta civila competenta cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris – art. 245 alin. 1 lit. c, art. 249 alin. 2 rap. la art. 245 lit. c), in prezent, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, procedura desfiintarii unui inscris nu mai este atributia instantei civile, ci a instantei penale, respectiv judecatorului de camera prelimiara, conform art. 549, aceasta fiind una din procedurile reglementate expres de Titlul IV din noul Cod.

Citeste mai mult  Data de la care curge termenul de perimare a cererii de chemare în judecată

In cea de-a doua interpretare, dispozitiile art. 308 Cod procedura civila prevad fara dubiu ca cercetarea falsului se face de catre instanta civila, prin orice mijloace de proba, dispozitii care nu pot primi o alta interpretare nici dupa intrarea in vigoare a Codului de procedura penala adoptata prin Legea nr. 135/2010, respectiv a art. 549 C.pr.pen.
Este deja transat, in procedura recursului in interesul legii (decizia nr. XV/2005), faptul ca, competenta de a cerceta falsul apartine instantei civile.
Or, dezlegarea data problemei de drept judecate in procedura recursului in interesul legii este obligatorie pentru instanta, in conformitate cu prevederile art. 517 alin. 4 C.pr.pen.

Curtea de Apel considera ca intrarea in vigoare a noilor Coduri, de procedura civila respectiv de procedura penala, nu este de natura sa conduca la incetarea efectelor deciziei in interesul legii nr. XV/2005 -atat timp cat solutia legislativa din noul act normativ este identica in continut cu cea reglementata de actul abrogat.

Cuvinte cheie: > > > >